Constatare:
In cacatul asta de tara orice vrei sa faci tre sa ai pile… Oare si daca vreau sa merg sa ma pish in centru tre sa am pile?
Damn…

CLEAR
WAIT “punctul b”
USE elevi
STORE 0 TO c
@ 10,10 say “clasa” get c
READ
COPY TO nou FOR clasa =c
USE nou
BROWSE
use

Subiectul nr.2
Se da fisierul:
Apart.dbf
Nr_apart
Familia
Nr_pers
Suprafata

Obs. Baza de date Apart.dbf trebuie sa contina inregistrari si pentru apartamentele goale (de exemplu, daca exista o inregistrare pentru apartamentul 20, trebuie sa existe cate o inregistrare pentru toate apartamentele de la 1 la 19, continand nr_apart si suprafata).

a) Sa se mute o persoana in/din apartament
Obs: Dintr-un apartament se pot muta maxim atatea persoane cate exista, iar daca un apartament ramane gol se va sterge numele familiei.
b) Dandu-se factura de incalzire (cheltuielile pentru incalzire se calculeaza in functie de suprafata, in metri patrati , a apartamentului) sa se afiseze lista cu cheltuielile lunare pentru incalzire pentru fiecare apartament.
set talk off
close all
use apart
clear
wait ‘punctul a’

browse
clear
caldura=0
tot_sup=0
@7,5 say “Introduceti factura de caldura ” get caldura valid caldura>=0
read
go top
scan
tot_sup=tot_sup+suprafata
endscan
clear
@9,5 say “Cheltuielile se calculeaza pentru “+”o suprafata de “+str(tot_sup,4)+’ mp.’
?” Apart. Familia Caldura “
?”______________________________________”
scan
if not(empty(familia))
?str(nr_apart,10)
??” “+familia
??str(suprafata*(caldura/tot_sup),10)
endif
endscan
wait
use
return

Subiectul nr.3
Fie fisierul:
Carti.dbf
Autor
Titlu
Editura
Cota
Imprumutat
Data_imp

a) Sa se achizitioneze o noua carte.
b) Sa se afiseze toate cartile ale unui anumit autor (al carui nume se introduce de la tastatura) care nu sunt imprumutate.
clear
use carti
append blank
browse
clear
store replicate(‘ ‘,15) to numea
@ 1,10 say ‘Introduceti autorul ‘ get numea
read
locate for Autor=numea and Imprumutat=.F.
@ 3,1 say ‘Autor Titlul’
store 4 to rind
do while not eof()
@ rind,1 say Autor+’ ‘+Titlu
rind=rind+1
continue
enddo
wait
use

Subiectul nr. 4

Fie baza de date FILME.DBF care cuprinde principalele producţii cinematografice din secolul XX, cu următoarea structură:

Nume_film
Gen
Ţara
An
Regizor

a) Sa se afiseze filmele produse în România intr-un anumit an;
b) Care sunt filmele de de un anumit gen (citit de la tastatura) produse în România ?
c) Sa se creeze un nou fisier cu lista filmelor regizate de un anumit regizor.

set safety off
set talk off
use filme
clear
wait ‘punctul a’

set filter to tara=”ROMANIA”
browse
use
clear

wait ‘punctul b’

store replicate(‘ ‘,20) to g
@ 10,10 say ‘Dati genul’ get g
read
use filme
set filter to g=gen and tara=”ROMANIA”
brow
use

wait ‘punctul c’

store replicate(‘ ‘,20) to g
@ 10,10 say ‘Dati regizorul’ get g
read
use filme
copy to filmnou for g=regizor
use
use filmnou
browse
use

Subiectul nr. 5
Biroul de vanzari al unei unitati utilizeaza urmatorul fisier care contine informatii despre clientii firmei:
Clienti.dbf
Nrcrt
Client - nume client
Adresac - adresa client
Denp - denumire produs
Data - data livrarii
Cant_livrata

a) Sa se afiseze cantitatea livrata unui client (citit) dintr-un anumit produs (citit)
b) Sa se afiseze produsele livrate in ultimele 10 zile
clear
wait ‘punctul a’

clear
use clienti
STORE REPLICATE (‘ ‘,20) TO nume,prod
@ 10,10 say “numele clientului” get nume
@ 11,10 say “produsul” get prod
READ
SET FILTER TO nume=client AND prod=denp
browse fields Cant_livra
use

clear
wait ‘punctul b’
use clienti
set filter to Data>=date()-10
browse fields Client,Denp,Cant_livra
use

Subiectul nr. 6
La un oficiu postal se tine evidenta abonamentelor la reviste utilizand fisierul:
Abonament.dbf
Nr_crt
Nume_abonat
Adresa
Nume_rev
Pret
Data
Nr_luni
unde Pret reprezinta pretul unei reviste Nume_rev, pentru fiecare abonament nou existand cate o inregistrare, iar Data reprezinta data debutului abonamentului

a) Sa se afiseze cheltuiala facuta de o anumita persoana (persoana poate aparea de mai multe ori, cu diferite abonamente, la diferite reviste)
b) Sa se inregistreze un abonament nou
c) Sa se afiseze la ce reviste a fost facut abonament in ultimele 15 zile

set talk off
use abonamen
wait ‘punctul a’
clear
store replicate(‘ ‘,20) to num
@ 5,5 say “Abonatul ? ” get num
read
SET FILTER TO nume_ab=num
if found()
wait nume_ab+’ are de achitat’+str(pret*nr_luni)
else
wait ‘Acest abonat nu exista’
ENDIF
CLEAR
wait ‘punctul b’
append blank
@3,5 say “Nume abonat:” get nume_ab
@5,5 say “Adresa:” get adresa
@7,5 say “Numele revistei:” get nume_rev
replace data with date()
@9,5 say “Pret:” get pret
@11,5 say “Pentru cate luni: ” get nr_luni
read

wait ‘punctul c’
CLEAR
set filter to Data>=date()-15
browse fields nume_rev,data
close all
return

Subiectul nr. 7
Dandu-se fisierul:
Vanat.dbf
Denumire
Cod_arma
Data_1
Data_2
unde Cod_arma contine codul armei cu care este permisa vanatoarea iar Data_1 si Data_2 delimiteaza perioada in care este interzisa vanarea speciei respective (Denumire); se cere:
a) Sa se afise pentru o data specificata ce se poate vana
b) Sa se afiseze tot ce se poate vana cu un anumit tip de arma;
c) Sa se adauge un nou vanat in fisier
Obs.Perioada in care este interzisa vanarea unui animal este aceeasi in fiecare an. Se considera ca perioada Data_1 si Data_2 sunt in acelasi an.
CLEAR
WAIT “PUNCTUL A”
USE VANAT
STORE DATE() TO d
@ 10,10 say “introduceti data” get d
READ
BROWSE FIELDS denumire FOR ddata_2
USE

CLEAR
WAIT “punctul b”
USE vanat
STORE 0 TO c
@ 10,10 say “codul armei” get c
read
BROWSE FIELDS denumire for cod_arma=c
USE

CLEAR
WAIT “punctul c”
USE vanat
APPEND BLANK
BROWSE
use

Subiectul nr. 8
Pentru evidenta productiei si a exportului realizat de unitatile din judet, se utilizeaza si urmatorul fisier:
Livrari.dbf
Cod
Denumire articol
Cantitate
Pret unitar
Domeniu
Data livrarii
Tip (True pt. produsele livrate in tara si False pt. produsele livrate la export).

a) Sa se inregistreze o noua livrare (fara validari)
b) Sa se calculeze balanta pentru un anumit domeniu introdus de la tastatura:
Denumire articol Val. totala tara Val. totala export Balanta
(Balanta = diferenta dintre valoarea livrata in tara si la export)
SET TALK OFF
clear
wait ‘punctul a’

clear
use livrari
append blank
browse
use

clear
wait ‘penctul b’

use livrari
store 0 to ttara,texport,tbalanta
store replicate(” “,10) to d
@ 10,10 say ‘Introduceti domeniul ‘ get d
read
set filter to d=domeniu
clear
@ 1,1 say ‘ Denumire articol ‘+’Val. tara’+’ Val exp.’+’ Balanta’
@ 2,1 say ‘——————————————————-’
store 3 to nrl
scan
store den_art to sir
store 0 to tara,export,balanta
if tip=.T.
store cantitate*pret_unit to tara
ttara=ttara+tara
sir=sir+str(tara,9)+replicate(‘ ‘,9)
else
store cantitate*pret_unit to export
texport=texport+export
sir= sir+replicate(‘ ‘,9)+str(export,9)
endif
store tara-export to balanta
tbalanta=tbalanta+balanta
sir=sir+str(balanta,8)
@ nrl,1 say sir
nrl=nrl+1
endscan
@ nrl,1 say ‘——————————————————-’
nrl=nrl+1
store ‘ TOTAL ‘ to sir
sir=sir+str(ttara,9)+str(texport,9)+str(tbalanta,8)
@ nrl,1 say sir
wait
use
Subiectul nr. 9
Pentru a realiza monografia liceului se foloseste urmatorul fisier:
Absolventi.dbf
Nume
Promotia
Clasa
Diriginte
Studii superioare (da – TRUE/nu- FALSE)
Se cer urmatoarele situatii:
a) afisarea elevilor unei clase dintr-o anumita promotie
b) sa se creeze un nou fisier cu structura: nume, promotie, clasa, studii superioare, continand fostii elevi ai unui diriginte
set talk off
clear
wait ‘punctul a’

clear
use absolventi
store 0 to p
@ 10,10 say ‘Introduceti promotia ‘ get p
read
set filter to p=promotia
browse
use

wait ‘penctul b’
clear
use absolventi
store replicate(‘ ‘,20) to d
@ 10,10 say ‘Introduceti dirigintele ‘ get d
read
set filter to d=diriginte
copy to fisnou
use
use fisnou
browse
use

Subiectul nr.10
Sa se scrie o aplicatie care realizeaza asistenta computerizata a unei olimpiade scolare (faza nationala) Fiecare participant trebuie sa se inscrie in momentul sosirii, datele fiind pastrate in fisierul:

Candidati.dbf
CNP
Numele
Judetul
Scoala
Clasa
Punctaj1
Punctaj2
Total
In cadrul olimpiadei sunt 2 probe, notate cu 100 puncte fiecare. Punctajele vor fi depuse in campurile Punctaj1 si Punctaj2 (initial nule) iar campul Total contine punctajul obtinut la ambele probe (initial 0).
a) Sa se afiseze concurentii in ordine alfabetica si pe clase (nume, judet)
b) Sa introduca punctajele obtinute de toti candidatii si sa se calculeze campul Total
c) Sa se afiseze clasamentul pentru o clasa, in ordinea descrescatoare a punctajului total (nume,total puncte, judet)
set talk off
set safety off

clear
wait ‘punctul a’
use candidati
sort to cand on clasa,numele
use
use cand
browse fields numele,judetul
use

clear
wait ‘punctul b’
use candidati
browse fields numele,judetul,clasa,punctaj1,punctaj2
replace all total with punctaj1+punctaj2
browse
use

clear
wait ‘punctul c’
store 0 to c
@ 10,10 say ‘Introduceti clasa ‘ get c
read
use candidati
set filter to c=clasa
sort to cand on total ascending
use
use cand
browse
use

Subiectul nr. 11
Pentru gestionarea stocului de medicamente dintr-o farmacie se foloseste si fisierul:
Medicam.dbf
Denumire
Cod
Pret
Cantitate
Data - data intrarii pe stoc
La o aprovizionare se adauga cate o inregistrare in fisier.
a) Sa se aprovizioneze farmacia
b) Sa se afiseze stocul dintr-un anumit medicament identificat dupa cod.
c) Sa se afiseze aprovizionarile pentru o anumita perioada introdusa de la tastatura.
SET TALK OFF
clear
wait ‘punctul a’

clear
use medicam
append blank
browse
use

clear
wait ‘penctul b’

use medicam
store replicate(” “,3) to d
@ 10,10 say ‘Introduceti codul medicamentului ‘ get d
read
set filter to d=cod
clear
browse
use

clear
wait ‘penctul c’

use medicam
store date() to d1,d2
@ 8,10 say ‘Introduceti perioada ‘
@ 10,10 say ‘Introduceti data1 ‘ get d1
@ 11,10 say ‘Introduceti data2 ‘ get d2
read
set filter to data>=d1 and data=10 and year(date())-year(datan)<=45
browse
use

Subiectul nr. 13
Fie un fisier cu cartile dintr-o biblioteca avand urmatoarea structura:
Cod
Autor
Titlu
Domeniu
An aparitie
Editura

Sa se scrie un program care sa realizeze urmatoarele cerinte:
a) Cautarea unei carti dupa titlu.
b) Adaugarea unei inregistrari in fisier..
c) Afisarea tuturor cartilor unei edituri care au aparut intr-un anumit an, in ordinea alfabetica a autorilor.
set talk off
set safety off
clear

wait 'punctul a'

use cartile
store replicate(' ',20) to t
@ 10,10 say 'Dati titlul ' get t
read
set filter to t=titlu
browse
use

clear
wait 'punctul b'

use cartile
append blank
brow

clear
wait 'punctul c'
store 0 to a
store replicate(' ',20) to e
@ 10,10 say 'Dati editura' get e
@ 11,10 say 'Dati anul' get a
read
set filter to e=editura and a=anaparitie
sort to cart on autor
use
use cart
browse
use

Subiectul nr. 14

Se da un fisier care sa contina informatii despre mijloacele fixe dintr-o societate comerciala:
-denumire
-nr_inventar
-an_fabricatie
-durata_functionare(in ani)
-valoare_initiala
-valoare_ramasa
Sa se scrie un program care sa realizeze intretinerea fisierului (adaugare, stergere si modificare).
Valoare ramasa se calculeaza cu formula:
val_ramasa= val_initiala – (val_initiala/durata_fuctionare) * (an_fabricatie – an curent – 1)
SET TALK OFF
SET SAFETY OFF
CLEAR
DEFINE POPUP P1
DEFINE BAR 1 OF P1 PROMPT '\<ADAUGARE'
DEFINE BAR 2 OF P1 PROMPT '\<MODIFICARE'
DEFINE BAR 3 OF P1 PROMPT '\<STERGERE'
DEFINE BAR 4 OF P1 PROMPT '\<CALCUL'
DEFINE BAR 5 OF P1 PROMPT '\<IESIRE'
ON SELECTION POPUP P1 DO CAUT WITH PROMPT()
ACTIVATE POPUP P1

PROCEDURE CAUT
PARAMETERS MPROMPT
HIDE POPUP P1
CLEAR
USE MIJFIX
DO CASE
CASE MPROMPT='ADAUGARE'
APPEND BLANK
BROWSE
CASE MPROMPT='MODIFICARE'
BROWSE
CASE MPROMPT='STERGERE'
BROWSE TITLE 'APASA CTRL+T PE INREGISTRARE PE CARE O STERGI'
PACK
CASE MPROMPT='CALCUL'
STORE 0 TO VALR
SCAN
VALR=VALR+VALOAREINI-(VALOAREINI/DURATAFUNC)*(ANFABRICAT-YEAR(DATE())-1)
ENDSCAN
WAIT 'VALOAREA RAMASA ESTE '+STR(VALR,10,2)
CASE MPROMPT='IESIRE'
DEACTIVATE POPUP P1
USE
CLEAR
RETURN
ENDCASE
USE
CLEAR
SHOW POPUP P1
RETURN

Subiectul nr. 15.
Se da o baza de date Stoc.dbf cu structura:

- CODP : codul unui produs
- U_M : unitatea de masura a produsului
- DENP :denumirea produsului
- PRET_UNIT : pretul unitatii de produs
- CANTITATE :cantitatea existenta a produsului.
Stiind ca:
- codp este unic in baza de date
- denp se poate repeta cu semnificatia ca acelasi produs exista cu mai multe preturi, deci cu mai multe coduri, se cer urmatoarele:

1) Pretul unitar mediu al unui produs al carui nume se introduce de la tastatura;
2) Cantitatea disponibila pentru fiecare produs;
3) Adaugarea unui produs in stoc;
SET TALK OFF
SET SAFETY OFF

CLEAR
WAIT 'PUNCTUL 1'
USE STOC
STORE REPLICATE(' ',20) TO D
@ 10,10 SAY 'DATI NUMELE PRODUSULUI' GET D
READ
STORE 0 TO P,C,PM
SCAN
IF D=DENP
P=P+PRET_UNIT
C=C+1
ENDIF
ENDSCAN
PM=P/C
WAIT 'PRETUL MEDIU ESTE '+STR(PM,9,2)
USE

CLEAR
WAIT 'PUNCTUL 2'
USE STOC
SORT TO STO ON DENP
USE
USE STO
BROWSE
USE

CLEAR
WAIT 'PUNCTUL 3'
USE STOC
APPEND BLANK
BROWSE
USE

Subiectul nr. 16.
Fie o baza de date Abonati.dbf cu structura:
- nume
- telefon
- adresa
- abonament
- minute
- Valoare
unde:
- valoare : valoarea in lei a abonamentului, calculata dupa urmatorul algoritm:
- minute valoare =abonament
- minute>100 => valoare =abonament+(minute-100)*0.5
Sa se scrie un program care sa realizeze urmatoarele cerinte:

1) Adaugarea de noi inregistrari in baza de date cu validarile respective (nu se poate adauga un nou abonat cu acelasi numar de telefon)
2) Afisarea valorii totale a abonamentului pentru un abonat
SET TALK OFF

WAIT ‘PUNCTUL 1′

USE ABONATI
STORE 0 TO NR
CLEAR
@ 10,10 SAY ‘DATI NR DE TELEFON’ GET NR PICTURE ’999999′
READ
LOCATE FOR NR=TELEFON
IF FOUND()
WAIT ‘ACEST NR EXISTA’
ELSE
CLEAR
APPEND BLANK
REPLACE TELEFON WITH NR
@ 9,10 SAY ‘TELEFON ‘+STR(NR,6)
@ 10,10 SAY ‘NUMELE ‘ GET NUME
@ 11,10 SAY ‘ADRESA ‘ GET ADRESA
@ 12,10 SAY ‘ABONAMENT ‘ GET ABONAMENT
@ 13,10 SAY ‘IMPULSURI ‘ GET IMPULSURI
READ
IF IMPULSURI=5 AND MATEMATICA>=5 AND PURTARE>=5
REPLACE ALL MEDIE WITH (ROMANA+MATEMATICA+PURTARE)/3
BROWSE
USE

CLEAR
WAIT ‘PUNCTUL 2′
USE ELEVI
SORT TO ELEV ON MEDIE descending
USE
USE ELEV
BROWSE FOR MEDIE>=5
USE

CLEAR
WAIT ‘PUNCTUL 3′
USE ELEVI
SET FILTER TO ROMANA<5 OR MATEMATICA<5 OR PURTAREdata_scd+60
use

Subiectul nr. 19
I La un oficiu poştal se ţine evidenţa abonamentelor la reviste utilizând fişierul:
Reviste.dbf
CNP Nume_abonat Nume_rev Pret Nr Data Nr_luni

unde: Pret reprezintă preţul unei reviste;
Nr reprezintă numărul de apariţii lunare.
Data indică data la care a fost făcut abonamentul; abonamentul va fi onorat de la începutul lunii următoare;
Nr_luni reprezintă numărul de luni pentru care a fost făcut abonamentul.
Se cere:
a) Să se adauge o inregistrare in baza de date
b) Să se afişeze numele revistelor la care este abonată o anumită persoană;
c) Să se calculeze valoarea totală pe luna în curs a abonamentelor la o anumită revistă al cărui nume se citeşte.
SET TALK OFF
SET SAFETY OFF

CLEAR
WAIT ‘PUNCTUL A’
USE REVISTE
APPEND BLANK
BROWSE
USE

CLEAR
WAIT ‘PUNCTUL B’
USE REVISTE
STORE REPLICATE(‘ ‘,20) TO NUM
@ 10,10 SAY ‘DATI NUMELE ‘ GET NUM
READ
BROW FIELDS NUME_AB,NUME_REV FOR NUME_AB=NUM NOEDIT
USE

CLEAR
WAIT ‘PUNCTUL C’
USE REVISTE
STORE REPLICATE(‘ ‘,15) TO NUM
@ 10,10 SAY ‘DATI NUMELE REVISTEI’ GET NUM
READ
SET FILTER TO NUME_REV=NUM
SUM ALL PRET*NR TO S
WAIT ‘VALOAREA TOTALA A REVISTEI ‘+NUM+’ ESTE ‘+STR(S,6)
USE

Subiectul nr. 20
Fie baza de date ABONAT. DBF care conţine informaţii despre abonaţii unei televiziuni prin cablu, cu următoarea structură :
CNP
Nume
Adresa
NrPrograme
PreţLună
Achitat (True/False)

a) sa se afişeze continutul bazei de date ordonat crescator dupa numele abonatilor;
b) sa se introduca noi abonaţi;
c) sa se afiseze abonatii care au plata facturii mai mare decat o anumita valoare, citita de la tastatura.
SET TALK OFF
SET SAFETY OFF

CLEAR
WAIT ‘PUNCTUL A’
USE ABONAT
SORT TO ABON ON NUME
USE
USE ABON
BROW
USE

CLEAR
WAIT ‘PUNCTUL B’
USE ABONAT
EDIT
BROWSE
USE

CLEAR
WAIT ‘PUNCTUL C’
STORE 0 TO V
@ 10,10 SAY ‘DATI VALOAREA DE CONTROL’ GET V
READ
USE ABONAT
SET FILTER TO PRETLUNA>V AND ACHITAT=.F.
BROWSE
USE

Subiectul nr. 21
I Avand fisierul:

Bebe.dbf:
Nume Prenume Data_nasterii Sex Den_spital Localitate

a) sa se afişeze toti copiii nãscuti în luna x si anul y (citite de la tastaturã) din toate localitãtile ;
b) sa se afiseze o situatie statisticã cu numãrul de copii nãscuti pe o perioadã de timp datã (interval de date):
Den. spital Localitate Nr. copii
SET TALK OFF
SET SAFETY OFF

CLEAR
WAIT ‘PUNCTUL A’
USE BEBE
STORE 0 TO LUNA,AN
@ 10,10 SAY ‘DATI LUNA ‘ GET LUNA
@ 11,10 SAY ‘DATI ANUL ‘ GET AN
READ
SET FILTER TO MONTH(DATAN)=LUNA AND YEAR(DATAN)=AN
BROWSE
USE

CLEAR
WAIT ‘PUNCTUL B’
STORE DATE() TO DATA1,DATA2
@ 10,10 SAY ‘DATI PRIMA DATA A INTERVALULUI ‘ GET DATA1
@ 11,10 SAY ‘DATI A DOUA DATA A INTERVALULUI ‘ GET DATA2
READ
USE BEBE
SET FILTER TO DATAN>=DATA1 AND DATAN<=DATA2
BROWSE
USE

Subiectul nr. 22
I Operatiile monetare realizate într-o bancã necesitã o accesare simplã a următoarelor informatii:
– evidenta conturilor deschise;
– evidenta operatiilor realizate în conturi (depunere/extragere din cont, creare/lichidare de cont).
Pentru aceasta se utilizează următorul fişier:

banca.dbf

Cod_titular Titular Adresa_titular Suma Cod operatie Data

unde
Cod_titular contine codul numeric personal dacă contul e deschis de o persoană fizică, respectiv codul fiscal în cazul unei persoane juridice, iar Suma reprezintă suma curentă existentă în cont;
Cod_operaţie este D,E,C sau L (depunere, extragere, creare sau lichidare), Data reprezinta data la care s-a efectuat operatia

Sã se creeze o aplicatie care sã realizeze înregistrarea unei operaţii (depunere, extragere, creare sau lichidare) şi actualizarea sumelor curente din conturi

SET TALK OFF
SET SAFETY OFF
CLEAR
DEFINE POPUP P1
DEFINE BAR 1 OF P1 PROMPT '\<DEPUNERE'
DEFINE BAR 2 OF P1 PROMPT '\<EXTRAGERE'
DEFINE BAR 3 OF P1 PROMPT '\<CREARE'
DEFINE BAR 4 OF P1 PROMPT '\<LICHIDARE'
DEFINE BAR 5 OF P1 PROMPT '\x
BROWSE FIELDS nume_piesa
USE

Subiectul nr. 24

O societate de telecomunicaţii reţine în tabela telecom.dbf următoarea structură::

Ntel (nr. tel. al apelantului)
Ntela (nr. tel. al persoanei apelate)
Durata (durata convorbirii)
Zona (zona de distanţă)
Data (data apelului)

Să se afişeze pentru un abonat introdus de la tastatură:
1) lista numerelor persoanelor apelate
2) durata convorbirilor în perioada d1 – d2, unde d1 şi d2 sunt două date calendaristice introduse de la tastatură.
CLEAR
WAIT “punctul a”
USE telecom
STORE 0 TO abonat
@ 10,10 say “introduceti nr abonatului” get abonat
read
SET FILTER TO nr_tel=abonat
BROWSE FIELDS nr_tela, nr_tel

WAIT “punctul b”
clear
STORE DATE() TO d1,d2
@ 10,10 say “data 1″ get d1
@ 11,10 say “data 2″ get d2
READ
SET FILTER TO data>d1 AND data<d2
CALCULATE SUM(durata)
use

Subiectul nr. 25
Se consideră un fişier personal.dbf ce conţine date despre angajaţii unei societăţi:
Cod
Nume
Funcţia
Data nasterii
Adresa
Secţia
Salariul orar
Nr ore lucrate

Se cere: să se calculeze
a) salariul unui angajat (salariul se calculează ca produsul dintre orele lucrate şi salariul orar)
b) lista cu totalurile de plata pentru o secţie
CLEAR
WAIT "punctul a"
USE personal
STORE REPLICATE(' ',20) TO num
@10,10 say "numele angajatultui" get num
READ
SET FILTER TO num=nume
browse
salar=salar_o*nr_orel
DISPLAY salar
USE
CLEAR
WAIT "punctul b"
USE personal
STORE 0 TO sect
@ 10,10 say "sectia" get sect
READ
SET FILTER TO sect=sectie
browse
CALCULATE SUM(salar_o*nr_orel) FOR sect=sectie
use

#include
#include
#include
void main()
{ clrscr();
int max,min,n,i,j,v[30],k;
cout<>n;
for(i=1;i<=n;i++)
{cout<<"v["<<i<>v[i];}
for(i=1;i<=n;i++) cout<<v[i]<<" ";
cout<<endl;

max=v[1];
for(i=2;imax)
{j=i; max=v[i];}
min=v[1];
for(i=2;i<=n;i++)
if(v[i]<min)
{k=i; min=v[i];}
v[j]=min;
v[k]=max;

for(i=1;i<=n;i++) cout<<v[i]<<" ";
getch();}

Subiectul nr. 3 Sa se scrie un program care elimina dintr-o matrice data o linie data.
#include
#include
void citire(int a[10][10], int&n,int&m)
{int i,j;
cout<>n;
cout<>m;
cout<<"elementele:"<<endl;
for(i=1;i<=n;i++)
for(j=1;j<=m;j++)
{cout<<"a["<<i<<"]["<<j<>a[i][j];}}
void afisare (int a[10][10], int n, int m)
{int i,j;
for(i=1;i<=n;i++)
{for(j=1;j<=m;j++)
cout<<a[i][j]<<" "; cout<<endl;}}
void scadere(int a[10][10], int &n,int m, int &l)
{int i,j;
for(i=l;i<=n;i++)
for(j=1;j<=m;j++)
a[i][j]=a[i+1][j];
n–;}
void main()
{clrscr();
int a[10][10],n,m,l;
citire(a,n,m);
afisare(a,n,m); cout<<endl;
cout<>l;
scadere(a,n,m,l);
afisare(a,n,m);
getch();}

Subiectul nr. 4 Se dă un număr natural nenul care are maxim 9 cifre. Scrieti un program care să afiseze media aritmetică a cifrelor sale.
#include
#include
#include
int n,i; float ma,s;
void main()
{clrscr();
cout<>n;
i=0; s=0;
while(n!=0)
{s=n%10+s; i=i+1; n=n/10;}
ma=s/i;
cout<<ma;
getch();}

Subiectul nr. 5 Se citeste un numar intreg n. Sa se transforme numarul din baza 10 in baza 2 retinand cifrele intr-un vector.
#include
#include
void main()
{ clrscr();
int n10, nq,i,j,v[100];
cout<>n10;
i=1;
while (n10!=0)
{nq=n10%2; v[i]=nq; i=i+1;
n10=n10/2;}
for(j=i;j>=1;j–) {cout<<endl;cout<<v[j];}
getch();}

Subiectul nr. 6 Se citesc 2 multimi de numere intregi cu cel mult 20 elemente. Să se afiseze reuniunea lor.

# include
#include
int a[20],b[20],r[20],nr,na,nb,i,j,sw;

void citire(int c[20],int &n)
{ cout<>n;
for(i=1;i<=n;i++)
{cout<<"a["<<i<>c[i];
sw=0;
for(j=1;j<i;j++)
if (c[j]==c[i])
sw=1;
if (sw==1) i=i-1;
}
}

void afisare(int c[20], int n)
{for (i=1;i<=n;i++)
cout<<c[i]<<" ";

}

void reuniune()
{
for(i=1;i<=na;i++)
r[i]=a[i];
nr=na;
for(i=1;i<=nb;i++)
{ sw=0;
for(j=i;j<=na;j++)
if (b[i]==a[j]) sw=1;
if (sw==0)
{ nr=nr+1;
r[nr]=b[i];
}
}
}

void main()
{clrscr();
cout<<" multimea a:\n";
citire(a,na);
cout<<" multimea b:\n";
citire(b,nb);
reuniune();
cout<<"multimea r reuniunea:\n";
afisare(r,nr);
getch();
}

Subiectul nr.7. Sa se scrie un program care interschimba intr-o matrice data doua coloane date.

#include
#include
int a[10][10],m,n,c1,c2;
void citire(int a[10][10],int &n,int &m)
{int i,j;
cout<>n;
cout<>m;
cout<<"elementele:" ;
for(i=1;i<=n;i++)
for(j=1;j<=m;j++)
{cout<<"a["<<i<<"]["<<j<>a[i][j];};}
void afisare(int a[10][10], int n, int m)
{int i,j;
for(i=1;i<=n;i++)
{for(j=1;j<=m;j++)
cout<<a[i][j]<<" ";
cout<<endl;}}
void schimbare(int a[10][10] ,int m ,int c1,int c2)
{int i,aux;
for(i=1;i<=m;i++)
{aux=a[i][c1];
a[i][c1]=a[i][c2];
a[i][c2]=aux;}}
void main()
{citire(a,n,m);
afisare(a,n,m);
cout<>c1;
cout<>c2;
schimbare(a,m,c1,c2);
afisare(a,n,m);
getch();}

Subiectul nr. 8 Sa se citeasca o matrice patratice de n*n numere intregi . Sa se calculeze elementul maxim de pe diagonala principala.
#include
#include
int a[10][10],m,n,c1,c2;
void citire(int a[10][10],int &n)
{int i,j;
cout<>n;
cout<<"elementele:\n" ;
for(i=1;i<=n;i++)
for(j=1;j<=n;j++)
{cout<<"a["<<i<<"]["<<j<>a[i][j];}
}

void afisare(int a[10][10], int n)
{int i,j;
for(i=1;i<=n;i++)
{for(j=1;j<=n;j++)
cout<<a[i][j]<<" ";
cout<<endl;}
}

void main()
{int max,i;
clrscr();
citire(a,n);
afisare(a,n);
max=a[1][1];
for(i=2;imax) max=a[i][i];
cout<<"maximul de pe diaginala principala este:"<<max;
getch();
}

Subiectul nr. 9 Sa se scrie un program care interschimba intr-o matrice data doua linii date.
#include
#include
int a[10][10],m,n,l1,l2;
void citire(int a[10][10],int &n,int &m)
{int i,j;
cout<>n;
cout<>m;
cout<<"elementele:" ;
for(i=1;i<=n;i++)
for(j=1;j<=m;j++)
{cout<<"a["<<i<<"]["<<j<>a[i][j];};}
void afisare(int a[10][10], int n, int m)
{int i,j;
for(i=1;i<=n;i++)
{for(j=1;j<=m;j++)
cout<<a[i][j]<<" ";
cout<<endl;}}
void schimbare(int a[10][10] ,int m ,int l1,int l2)
{int j,aux;
for(j=1;j<=m;j++)
{aux=a[l1][j];
a[l1][j]=a[l2][j];
a[l2][j]=aux;}}
void main()
{citire(a,n,m);
afisare(a,n,m);
cout<>l1;
cout<>l2;
schimbare(a,m,l1,l2);
afisare(a,n,m);
getch();}

Subiectul nr. 10 Sa se afiseze toate numerele prime cuprinse in intervalul [a,b], unde a,b sunt numere naturale, a<b.
Ex: Pentru a=2, b=11 se afiseaza 2, 3, 5, 7, 11.
#include
#include
#include
void main()
{clrscr();
int i,x,j,a,b;
cout<>a;
cout<>b;
if (a==1) a=a+1;
for(j=a; j<=b; j++)
{x=1;
i=2;
while((i<=sqrt(j))& (x))
{if (j%i==0)
x=0;
else
i=i+1;
}
if (x==1)
cout<<j<<" ";}
getch();
}

Subiectul nr. 11 Se citesc, pe rand, cifrele unui număr natural (cu cel mult 9 cifre). Sa se reconstituie numarul intr-o variabila de tip long.
#include
#include
#include
void main()
{clrscr();
int m,i, v[30]; float n;
n=0;
cout<>m;
for(i=1; i<=m; i++)
{cout<<"v["<<i<>v[i];}
for(i=1;i<=m;i++)
n=n*10+v[i];
cout<<n;
getch();
}

Subiectul nr. 12 Se citeste un sir de n numere reale. Sa se sorteze crescator, afisandu-se sirul initial, sirul sortat si din nou sirul initial.
#include
#include
int a[50],v[50],n;
void citire()
{ int i;
cout<>n;
for (i=0;i<n;i++)
{cout<<"a["<<i<>a[i];
v[i]=a[i];
}
}

void afisare()
{ int i;
cout<<"(";
for (i=0;i<n;i++)
cout<<a[i]<<",";
cout<<"\b)";
}
void afisare1()
{ int i;
cout<<"(";
for (i=0;i<n;i++)
cout<<v[i]<<",";
cout<<"\b)";
}

void ordonare()
{ int aux,i,j;
for (i=0;i<n-1;i++)
for (j=i+1;ja[j])
{aux=a[i];
a[i]=a[j];
a[j]=aux;
}
}

void main()
{ clrscr();
citire();
cout<<"sirul initial:";
afisare();
ordonare();
cout<<"\n sirul ordonat:";
afisare();
cout<<"\n sirul initial:";
afisare1();
getch();
}

Subiectul nr. 13 Se citesc doua multimi de numere intregi, cu cel mult 20 de elemente, sa se afiseze intersectia lor.
# include
# include
int a[20],b[20],c[20],n,na,nb,i,j,sw;
void citire(int c[20],int &n)
{ cout<>n;
for(i=1;i<=n;i++)
{cout<<"a["<<i<>c[i];
sw=0;
for(j=1;j<i;j++)
if (c[j]==c[i])
sw=1;
if (sw==1) i=i-1;
}
}

void afisare(int c[20], int n)
{for (i=1;i<=n;i++)
cout<<c[i]<<" ";

}

void intersectia()
{
for(i=1;i<=na;i++)
{for(j=1;j<=nb;j++)
if (a[i]==b[j]) cout<<a[i]<<",";}
}

void main()
{clrscr();
cout<<"multimea a:";
citire(a,na);
cout<<"multimea b:";
citire(b,nb);
intersectia();
getch();
}

Subiectul nr. 14 Sa se scrie un program care elimina dintr-o matrice data o coloana data.
#include
#include
int a[10][10],m,n,c;
void citire(int a[10][10],int &n,int &m)
{int i,j;
cout<>n;
cout<>m;
cout<<"elementele:" ;
for(i=1;i<=n;i++)
for(j=1;j<=m;j++)
{cout<<"a["<<i<<"]["<<j<>a[i][j];};}
void afisare(int a[10][10], int n, int m)
{int i,j;
for(i=1;i<=n;i++)
{for(j=1;j<=m;j++)
cout<<a[i][j]<<" ";
cout<<endl;}}
void scadere(int a[10][10] ,int n,int &m,int c)
{int i,j;
for(i=1;i<=n;i++)
for(j=c;j<=m;j++)
a[i][j]=a[i][j+1];
m–;}
void main()
{citire(a,n,m);
afisare(a,n,m);
cout<>c;
scadere(a,n,m,c);
afisare(a,n,m);
getch();}

Subiectul nr. 15 Se citeste o matrice patratica cu n*n elemente. Sa se calculeze elementul maxim de pe diagonala secundara.
#include
#include
int a[10][10],m,n,c1,c2;
void citire(int a[10][10],int &n)
{int i,j;
cout<>n;
cout<<"elementele:\n" ;
for(i=1;i<=n;i++)
for(j=1;j<=n;j++)
{cout<<"a["<<i<<"]["<<j<>a[i][j];}
}

void afisare(int a[10][10], int n)
{int i,j;
for(i=1;i<=n;i++)
{for(j=1;j<=n;j++)
cout<<a[i][j]<<" ";
cout<<endl;}
}

void main()
{int max,i;
clrscr();
citire(a,n);
afisare(a,n);
max=a[1][n];
for(i=2;imax) max=a[i][n+1-i];
cout<<"maximul de pe diagonala secundara este:"<<max;
getch();
}

Subiectul nr. 16 Sa se scrie un program care insereaza intr-o matrice data o linie data cu elemente 0.
#include
#include
int a[10][10],m,n,l;
void citire(int a[10][10],int &n,int &m)
{int i,j;
cout<>n;
cout<>m;
cout<<"elementele:" ;
for(i=1;i<=n;i++)
for(j=1;j<=m;j++)
{cout<<"a["<<i<<"]["<<j<>a[i][j];};}
void afisare(int a[10][10], int n, int m)
{int i,j;
for(i=1;i<=n;i++)
{for(j=1;j<=m;j++)
cout<<a[i][j]<<" ";
cout<=l;i–)
for(j=1;j<=m;j++)
a[1+i][j]=a[i][j];
for(j=1;j<=m;j++)
a[l][j]=0;n++;}
void main()
{citire(a,n,m);
afisare(a,n,m);
cout<>l;
adaugare(a,n,m,l);
afisare(a,n,m);
getch();}

Subiectul nr. 17 Se citeste un sir de numere intregi sortate strict crescator si un numar intreg nr. Sa se afle daca numarul citit se afla in sir fara a parcurge tot sirul.
#include
#include
#define max 30
int a[max],n,nr;
void afisare();
void citire()
{ int i;
cout<>n;
cout<<"elementele in ordine crescatoare:\n";
for (i=1;i<=n;i++)
{cout<<"a["<<i<>a[i];
}
cout<>nr;
}
void afisare()
{ int i;
cout<<"(";
for (i=1;i<=n;i++)
cout<<a[i]<<",";
cout<<"\b)"<<endl;
}

void cautare()
{ int mij,st,dr,sw;
st=1; dr=n; sw=0;
do
{ mij=(st+dr)/2;
if (a[mij]==nr) sw=1 ;
else if (a[mij]<nr)
st=mij+1;
else dr=mij-1;
}while ((st<=dr) && (sw==0));
if (sw==1) cout<<"nr exista pe pozitia "<<mij;
else cout<<"nr nu exista";

}

void main()
{
clrscr();
citire();
cautare();

getch();
}

Subiectul nr. 18 Sa se scrie un program care insereaza intr-o matrice data o coloana data cu elemente 0.
#include
#include
int a[10][10],m,n,c;
void citire(int a[10][10],int &n,int &m)
{int i,j;
cout<>n;
cout<>m;
cout<<"elementele:" ;
for(i=1;i<=n;i++)
for(j=1;j<=m;j++)
{cout<<"a["<<i<<"]["<<j<>a[i][j];};}
void afisare(int a[10][10], int n, int m)
{int i,j;
for(i=1;i<=n;i++)
{for(j=1;j<=m;j++)
cout<<a[i][j]<<" ";
cout<<endl;}}
void adaugare(int a[10][10] ,int n,int &m,int c)
{int i,j;
for(i=1;i=m;j–)
a[i][j+1]=a[i][j];
for(i=1;i<=n;i++)
a[i][c]=0;m++;}
void main()
{citire(a,n,m);
afisare(a,n,m);
cout<>c;
adaugare(a,n,m,c);
afisare(a,n,m);
getch();}

Subiectul nr. 19 Se citeste un numar natural n diferit de zero. Sa se scrie toate tripletele de numere naturale (a, b, c) pitagoreice (a2+b2=c2) mai mici decat n, nenule.
# include
# include
long n,a,b,c;
void main()
{ clrscr();
cout<>n;
for(a=1;a<n;a++)
for(b=a;b<n;b++)
for(c=a;c<n;c++)
if (a*a+b*b==c*c)
cout<<"("<<a<<","<<b<<","<<c<<")\n";
getch();
}

Subiectul nr. 20 Se citeste un numar natural n. Sa se verifice daca este palindrom.
# include
#include

void main()
{unsigned long a,n,inv;
clrscr();
cout<>n;
a=n;
inv=0;
while(a)
{inv=inv*10+a%10;
a/=10;
}
cout<<n;
if(n==inv)
cout<<" este palindrom";
else cout<<" nu este palindrom";
getch();
}

Subiectul nr. 21 Se citeste un vector cu n componente numere naturale. Sa se afiseze cmmdc al celor n numere.
Ex : pentru n=5 si numerele 36, 42, 120, 54, 66 , se afiseaza cmmdc=6.
# include
# include
unsigned int n;
int i, cm,a[30];
unsigned int cmmdc(unsigned int x, unsigned int y)
{ while (x!=y)
if (x>y) x=x-y;
else y=y-x;
return x;
}

void citire()
{ int i;
cout<>n;
for (i=0;i<n;i++)
{cout<<"a["<<i<>a[i];
}
}

void afisare()
{ int i;
cout<<"(";
for (i=0;i<n;i++)
cout<<a[i]<<",";
cout<<"\b)";
}

void main()
{
citire();
cout<<"nr sunt:";
afisare();
cm=a[1];
for (i=2;i<n;i++)
cm=cmmdc(cm,a[i]);
cout<<"\n cmmdc al nr este:"<<cm;
getch();
}

Subiectul nr. 22 Se citesc doua multimi de numere intregi, cu cel mult 20 de elemente, sa se afiseze produsul cartezian al lor.
# include
# include
int a[20],b[20],c[20],n,na,nb,i,j,sw;
void citire(int c[20],int &n)
{ cout<>n;
for(i=1;i<=n;i++)
{cout<<"a["<<i<>c[i];
sw=0;
for(j=1;j<i;j++)
if (c[j]==c[i])
sw=1;
if (sw==1) i=i-1;
}
}

void afisare(int c[20], int n)
{for (i=1;i<=n;i++)
cout<<c[i]<<" ";

}

void prod_cart()
{
for(i=1;i<=na;i++)
for(j=1;j<=nb;j++)
cout<<"("<<a[i]<<","<<b[j]<<"),";
}

void main()
{clrscr();
cout<<"multimea a:\n";
citire(a,na);
cout<<"multimea b:\n";
citire(b,nb);
prod_cart();
getch();
}

Subiectul nr. 23 Se citesc doua multimi de numere intregi, cu cel mult 20 de elemente, sa se afiseze diferenta lor.
# include
#include
int a[20],b[20],d[20],nd,na,nb,i,j,sw;

void citire(int c[20],int &n)
{ cout<>n;
for(i=1;i<=n;i++)
{cout<<"a["<<i<>c[i];
sw=0;
for(j=1;j<i;j++)
if (c[j]==c[i])
sw=1;
if (sw==1) i=i-1;
}
}

void afisare(int c[20], int n)
{for (i=1;i<=n;i++)
cout<<c[i]<<" ";

}

void diferenta()
{
for(i=1;i<=na;i++)
{sw=0;
for(j=1;j<=nb;j++)
if (b[j]==a[i]) sw=1;
if (sw==0)
{ nd=nd+1;
d[nd]=a[i];
}
}
}

void main()
{clrscr();
cout<<" multimea a:\n";
citire(a,na);
cout<<" multimea b:\n";
citire(b,nb);
diferenta();
cout<<"multimea d diferenta:\n";
afisare(d,nd);
getch();
}

Subiectul nr. 24 Se citeste un numar natural n. Sa se verifice daca este un numar perfect, adica daca este egal cu suma divizorilor sai afara lui insusi (ex : 6=1+2+3).
# include
# include
int n,d,s;
void main()
{ clrscr();
cout<>n;
s=0;
for (d=1;d<=n/2;d++)
if (n%d==0) s=s+d;
if (n==s) cout<<"nr este perfect";
else cout<<"nr nu e perfect";
getch();
}

Subiectul nr. 25 Se citesc n numere. Sa se afiseze acele numere a caror suma a cifrelor este egala cu numarul de ordine la citire.
# include
# include
int suma (unsigned int n)
{ int s=0;
while (n)
{s+=n%10;
n/=10;
}
return s;
}
void main()
{ int i,n;
unsigned int x;
clrscr();
cout<>n;
for(i=1;i<=n;i++)
{cout<>x;
if (i==suma(x))
cout<<"suma cifrelor lui:"<<x<<"="<<i<<"\n";
}
getch();
}

Adica…de ce trebuie toti sa se creada mai destepti decat altii…? Aaaa… defapt stiu raspunsul… Orgoliul… Si totusi… IDIOTI!!! “De ce sa aibe ala mai mult ca mine?” “Ala a spus asta??? Stai ca il contrazic eu!!!” Prostii… E tot mai enervant….

Cica in cartile care definesc religiile (Biblie, Coran si altele) scrie ca va veni sfarsitul lumii… ca vom ajunge toti pe cate un norisor cantand la harpa… chestii de genu asta…
Faza e ca… din cauza noastra o sa ajungem asa… Zilnic pe Terra o gramada de oameni sunt ucisi.. in curand o sa ne dam unii la altii cu bombele in cap! Vorbesc de toti! Nu ca si acum… americanii cu alti fraieri care saracii nu au ce manca dar ei au arme! “Ha! Ha! Ha! Ce smecheri suntem noi! Avem arme! Pacat ca vom murii de foame!”

Si totusi.. daca ne gandim la oameni o sa sesizam ca defapt suntem niste animale… si e in natura noastra sa ucidem! Probabil ca vom ajunge in punctul in care vor fi pastrati doar “cei mai puternici” iar restul vor fi ucisi! Ca in filme… niste tipi imbracati in alb de parca sunt de la spitalul de nebuni.. sunt trimisi in **** cu satelitul ca sa fim sigur ca rasa umana nu va disparea complet! Si stau si ma intreb… Se va repeta faza cu arca lui Noe??? Poate ca istoria se va repeta… Poate ca Einstein gresea cand spunea ca “Biblia este o colecție de legende onorabile, dar primitive, care sunt, în orice caz, destul de copilărești.”

Vom trai si vom vedea! Sau… Vom muri… si vor vedea altii!

Nici macar cartea mea preferata nu am terminat-o! ) Stephen Hawking – Scurta istorie a timpului. Cartea iti poate da toata informatia de care ai nevoie dar chestia asta ma cam enerveaza… Am ales sa imi creez singur teoriile si apoi sa le vad pe ale altora! Nu vreau sa fiu influentat de nimeni si de nimic atunci cand imi aleg credintele si imi creez opiniile!
Acum o sa spuneti “E imposibil sa nu fi influentat!” Adevarat! Dar prefer sa stiu ca am gandit eu ceva (chiar daca au gandit acelasi lucru si altii inaintea mea) decat sa stiu ca am copiat pe cineva! Poate ca raspunsul meu va fi putin diferit de celelalte!

Am un sfat pt cei care pot! Nu cititi niciodata cartile pana la capat! ) Ganditi singuri si nu va lasati influentati prea tare!

Totusi stiu ceva… stiu ca “nu sunt ceea ce sunt” si daca intelegi asta inseamna ca e adevarat, dar “adevarul este rareori pur si niciodata simplu”. Simplu… Nimic nu este simplu si complicatul incepe de la inceputul lumii… de la crearea sa… “Sa creezi un zeu, sa poruncesti…” . Dupa aceea totul incepe sa ruleze si va face asta pana cand va intervenii moartea. Dar moarte nu impiedica viata sa existe deoarece “viata exista pentru ea insasi, nu pentru moarte”.

Acum s-a creat timpul. Dar timpul este ciudat, deoarece “timpului… nu-i tremura niciodata mainile. Isi plimba incet bisturiul pe fetele noastre ca un criminal in serie indragostit de arta sa”. Acum am DEViat la arta… iar “arta este o minciuna care ne face sa intelegem adevarul”. Poate voi fi criticat caci “critica este usoara, arta e grea”.

Cred ca nu mai intelegeti si incepe sa imi fie mila de voi… dar defapt “mila, fata de un chin pe care l-am provocat, se apropie de remuscare” asa ca voi renunta la mila. Motivul pentru care nu intelegeti este simplu… “Toti traim sub acelasi cer, dar nu toti avem acelasi orizont”.

Poate o sa credeti ca v-am facut mai putin inteligenti daca nu intelegeti si o sa spuneti ca sunt arogant… dar “aroganta educata este inteligenta”. Nu sunt sigur de asta iar “a nu fi sigur este, cred, unul dintre lucrurile esentiale ale rationalitatii”. Incep sa ma indoiesc… “Ma indoiesc deci cuget; cuget deci exist” si ne intoarcem iar la existenta.

De ce scriu asta? Ma intreb si eu… Simteam nevoia sa scriu si cum “nevoia este indemn catre idee, si idea, indemnul catre actiune” am scris.

Acum sunt singur in camera.. cred… deoarece “singuratea fara Dumnezeu este nebunie curata” si totodata “nu exista geniu fara pic de nebunie”… oare sunt un geniu? Nu stiu… poate ca momentan ma considerati putin nebun dar mai tarziu veti intelege si voi avea parte de gloria mea… dar totul va dura o vreme deoarece “cu varsta se aseaza gloria pe fata”.

Voi fi batran si nu imi voi aminti ca am scris asta… “Acele unui ceasornic imi peticesc aminitirile” si nu mai stiu nimic… geniul a murit… sau poate va trai in amintirea altora.

“Geniul e relief, noutate, invenţie, creare de epocă şi stil. Nu e neapărat un înţelept, ci un suprainteligent. Geniile sunt originale, în măsura în care originalitatea e posibilă.”

2+3=10

7+2=63

6+5=66

4+5=36

9+7=?

Astept sa vad cine stie sa rezolve! ) E foarte simplu

Tu,iubite,ai plecat
Si dorul’mi la tine…
Te vei intoarce tu,Mariane?
Vei mai veni la mine?

Cand noaptea ma apasa tare
Si inima’mi pustie…
Marian al meu se’ntoarce iar,
Se’ntoarce iar la mine.

Si noaptea nu se mai sfarseste,
Marian al meu nu mai soseste,
Si gandul zboara tot la el,
Dar el,dar el,dar el,el nu vine…

Pentru cei care se cred mai destepti si au de gand sa comenteze de greseli de punctuatie sau ortografie va anunt ca Dl. Rujici Razvan alias Rzy isi rezerva toate drepturile de autor si prin aceasta dreptul de a scrie in ce fel doreste! Nah!!! Ciuda! )

Asa a fost si la meciul cu Pandurii. Commando Viola a arborat o panza imensa de doliu pe care era pictata o reproducere a Operei, cladirea in fata careia s-au strans oamenii in 1989.

Deasupra peluzei, a fost afisat mesajul “de 20 de ani numele voastre inseamna libertate“, iar de jur imprejurul sectoarelor din galerie au fost afisate zeci de bannere pe care erau scrise nume ale eroilor din acel decembrie insangerat. Desi neanuntat, momentul de reculegere a fost pastrat de cei 4.000 de oameni prezenti la meci, initiativa galeriei fiind aplaudata si insotita de scandari de respect.

Respect Peluza Sud!

Lucian Matiş, Călin Alexandru Nemeş, Horia Pedestru, Mihai Călin Ticlete, Sorinel Dorinel Jurja, Grigore Borş, Tamas Burgya Iosif, Borbely Istvan, Teodor Pop, Marin Vergica, Emil Ciortea, Ballai Csaba Zoltan, Ioan Valean, Ioan Inclezan, Corina Luminita Misan, Ioan Chira, Dinu Adrian Smical, Ioan Rusu, Rodica Cristurean, Gheorghe Adrian Nasc, Szabo Stefan, Viorel Cioara, Aurel Merca, Szabo Attila, Egyedi Imre, Ioan Sabau, Alexandru Pop, Iosif Cionca, Fanel Ciupitu Chican; (Cluj-Napoca)

Poşa Toma, Sebeş Mihai, Cîrdăneanu Gheorghe, Munteanu Ioan, Szenkovits Erika, Lutsch Hans Werner, Nedelca Tiberiu, Bunaciu Petru, Sedenciuc Cristian Ioan, Mihai Adrian Mircea, Tîrnoveanu Dumitru, Stefan Nicolae, Contantin Mihai, Onu Ioan, Gîndila Dan Gheorghe, Lupea Constantin, Hoza Marcel Vasile, Bulea Nicolae, Colhan Elena Victoria, Răspop Petru, Marcu Ioan, Sobius Tibor, Damian Lorin, Niţă Octavian, Almen Werner, Mihu Dumitru, Roman Valentin Ion, Tudor Nicolae, Galaftion Nicolae, Motica Victor, Cioran Victor, Radu Valentin, Istrate Nicolae, NUME NECLAR, Mititel Ioan, Diaconu Vasile, Luft Richter, Sărac Victor, Deutschlander Iohan, Bragă Ioan, Fărcaş Nicolae, Gavril Gheorghe, Mihali Ioan, Hienz Reinhardt Wilhelm, Oancea Mihai Cristian, Ciul Ioan Marinel, Boantă Valeriu, Coma Ioan, Andronic P.Constantin, Bogdan Ioan, Homescu Ioan, Neagoe Anişoara, Botei Gheorghe, Dîrlescu Daniela, Croitoru Dumitru, Vicaş Teodor, Nemeş Ioan, Ganţa Nicolae, Curăraru Vasile, Stancu Dumitru-Constantin, Niţă Cătălin, Chirea Paul Alin, Talpoş Ioan, Mititi Dan, Cîrpătoarea Gheorghe Cristian, Giura Nicolae Liviu, NECLAR Andrei Marian, NUME NECLAR (Sibiu)

Andrei Maria (25 ani), Apro Mihai (31 ani), Balmuş Vasile (26 ani), Balogh Pavel (69 ani), Bărbat Lepa (43 ani), Belehuz Ioan (41 ani), Belici Radian (25 ani), Bînciu Leontina (39 ani), Caceu Margareta (40 ani), Carpîn Danuţ (25 ani), Chörösi Alexandru (24 ani), Ciobanu Constantin (43 ani), Cruceru Gheorghe (25 ani), Csizmarik Ladislau (55 ani), Ewinger Slobodanca (20 ani), Ferkel-Şuteu Ştefan Alexandru (20 ani), Gîrjoabă Constantin Dumitru (30 ani), Haţegan Petru (47 ani), Ianoş Paris (18 ani), Iosub Constantin (18 ani), Ioţcovici Gheorghe Nuţu (25 ani), Lăcătuş Nicolae (27 ani), Luca Rodica (30 ani), Mardare Adrian (20 ani), Miron Ion (50 ani), Motohon Silviu (35 ani), Munteanu Nicolae Ovidiu (25 ani), Nagy Eugen Francisc (17 ani), Opre Gogu (40 ani), Osman Dumitru (24 ani), Oteliţă Aurel (34 ani), Pisek Ştefan, Radu Constantin (33 ani), Sava Angela Elena (25 ani), Sporer Rudolf Herman (33 ani), Stanciu Ion (42 ani), Wittman Petru, Zăbulică Constantin (31 ani), Zornek Otto 53 ani (Eroi ai revoluţiei din Timişoara, arşi în secret de Securitate la Crematoriul din Bucuresti)

Adrian Radu Don (25 ani), Iexandra Donea (18 ani), Andrei Eugen Radu (20 ani), Călin Alexandru (37 ani), Călin Sandu (39 ani), Constantin Bucur (31 ani), Cornel Baldovin (38 ani), Cristian Florea (23 ani), Dumitrel Mandru (29 ani), Emil Duhnea (29 ani), Emilian Bendorfean (34 ani), Eugen Bîrluţiu (29 ani), Eugen Petre (25 ani), Florin Corneliu Baban (22 ani), George Cristian Stanciu (28 ani), George Richard (25 ani), Gheorghe Constantin (16 ani), Gheorghe Nichita (20 ani), Gheorghe Săvescu (18 ani), Ilie Vlad (20 ani), Ion Rădulescu (43 ani), Liviu Iulian Marin (17 ani), Mihai Lucreţiu Gâtlan(19 ani), Luiza Mioara Mirea (22 ani), Maria Munteanu (24 ani), Marian Ilie (36 ani), Necunoscut, Necunoscut, Necunoscut, Nelu Mitu (33 ani), Nicolae Mateescu (26 ani), Nicolae Nicolae (18 ani), Nicolae Stegaru (35 ani), Petre Poptean (24 ani), Petru Poptean (24 ani) (Posibil sa fie acceeaşi persoană) Radu Ionescu (27 ani), Radu Voiculescu (20 ani), Răzvan Zamfirescu (21 ani), Robert Bacalu (26 ani), Roberto Sandu (22 ani), Ruslan Manea (26 ani), Ruxandra Mihaela Marcu (21 ani), Silviu Stan (19 ani), Sorin Stermin (18 ani), Ştefan Achim (43 ani), Torino Nicolae Mateescu (52 ani), Valentin Moraru (37 ani), Valentina Pandele (21 ani), Vasile Florea (21 ani), Vinerian Bădoi(29 ani), Viorel Oprea (22 ani) (Bucuresti).

Decembrie 25 1989 – Garnizoana Târgovişte
Judecător Gică POPA
O voce: Un pahar cu apă!
JUDECĂTORUL: Vă rog să luaţi loc. Suntem în faţa unui tribunal al poporului.
CEAUŞESCU: Nu recunosc nici un tribunal în afară de Marea Adunare Naţională.
JUDECĂTORUL: Marea Adunare Naţională s-a desfiinţat. Noul organ al puterii este altul.
CEAUŞESCU: Lovitura de stat nu poate fi recunoscută.
JUDECĂTORUL: Noi judecam dupa nouă lege adoptată de către Consiliul Frontului Salvării Naţionale. Te rog sa te ridici în picioare, inculpat.
CEAUŞESCU: Citiţi Constituţia ţării.
JUDECĂTORUL: Am citit-o, o cunoaştem şi nu este cazul sa dai dumneata indicaţii şi citim Constituţia ţării. O ştim mai bine decît dumneata care n-ai respectat-o.
CEAUŞESCU: Nu voi răspunde la nici o întrebare.
AVOCATUL TEODORESCU: Sunt avocatul Teodorescu, Nicolae din baroul Bucureşti şi avocatul Lucescu, Constantin din baroul avocaţilor Bucureşti. Noi suntem aceia care urmează să le asigurăm apărarea celor doi inculpaţi ce compar în faţa tribunalului militar teritorial. Vă rog să-mi daţi aprobarea să iau legătură cu cei doi.
JUDECĂTORUL: Poftim, două minute.
AVOCATUL: Domnule Ceauşescu, este şansa de a spune ce v-a îndemnat să faceţi, este un tribunal legal constituit. Organismul pe care dumneavoastră îl invocaţi a fost desfiinţat prin forţa poporului, prin voinţa poporului român. Dacă inţelegeţi vă rugăm să ne spuneţi, cu ce înţelegeţi să vă faceţi această apărare? Este o obligaţie morală faţă de dumneavoastră, vă rugăm să vă ridicaţi în picioare, indiferent dacă dumneavoastră sunteţi de acord sau nu. Pentru că acesta este totuşi un tribunal legal constituit.
(Avocatul Teodorescu Nicolae poartă o discuţie cu Nicolae Ceauşescu, dar aceasta nu se întelege)
CEAUŞESCU: Nu dau socoteala decît în faţa Marii Adunări Naţionale. Nu recunosc tribunalul.
JUDECĂTORUL: Domnule avocat, vă rog să luaţi loc.
AVOCATUL: Vă mulţumesc.
JUDECĂTORUL: Inculpatul a refuzat, timp de 25 de ani, să poarte un dialog cu poporul, deşi a vorbit în numele poporului, ca fiul cel mai iubit al poporului, în deridere şi-a bătut joc de acest popor. Nici astăzi nu vrea să coopereze cu tribunalul, se cunosc datele. Zilele de sărbătoare erau adevărate festinuri, în care acest inculpat şi această inculpată îşi aduceau în jurul lor camarila şi cu cele mai luxoase toalete care nu existau nici la regii care au existat şi există azi în lume nu era atâta fast, iar poporului îi dădea 200 gr de salam pe zi, pe buletin. Genocidul care l-au făcut acest inculpat şi această inculpată jefuind poporul, îşi aroga dreptul de a vorbi în numele poporului, nici astăzi nu vrea să vorbească, este laş şi la propriu şi la figurat. Avem datele cunoscute, atât ale dânsei, cât şi ale dânsului. Va rog, reprezentantul procuraturii, îi dau cuvântul pentru a susfine actul de acuzare.
PROCURORUL VOINEA: Domnule preşedinte şi onorată instanţă, avem de judecat astăzi pe inculpaţii Ceauşescu Nicolae şi Ceauşescu Elena care se fac vinovaţi de grave crime îndreptate împotriva poporului român, cei doi inculpaţi au săvârşit fapte incompatibile cu demnitatea umanii cu principiile justiţiei sociale, actionând discreţional, despotic şi criminal, în mod deliberat, pentru a distruge poporul român, în numele căruia s-au erijat drept conducători. Pentru crimele grave săvârşite de cei doi inculpaţi în numele poporului român, victimele nevinovate ale acestor doi tirani, vă solicit:
Domnule preşedinte şi onorată instanţă, vă cer condamnarea acestora la moarte pentru săvârşirea următoarelor fapte penale:
1. infracţiune de genocid, prevăzută de articolul 357, aliniatul 1, Cod Penal, litera c;
2. subminarea puterii de stat prevăzută de articolul 162, Cod Penal, pentru organizarea de acţiuni armate de natură să slăbeasca puterea de stat;
3. infracţiunea de acte de diversiune prevăzute de articolul 163, Cod Penal, pentru distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare, în intregime sau în parte, prin explozii sau orice alt mod al instalaţiilor industriale sau a altor bunuri de natură. să aducă în orice mod atingere securităţii statului, şi
4. pentru infracţiunea de subminare a economiei naţionale, prevăzută de articolul 165, Cod Penal, prin faptul că au folosit o organizaţie din cele prevăzute de articolul 145, Cod Penal, ori de a împiedica activitatea normală a acestora de natură să submineze economia naţionala a poporului român.
JUDECĂTORUL: Ai auzit inculpat Nicolae Ceauşescu? Tribunalul iţi cere să te ridici în picioare. Ai auzit care sunt învinuirile care ţi se aduc?
CEAUŞESCU: Nu răspund decât în faţa Marii Adunări Naţionale. Puteţi face orice mascaradă, nu recunosc!
JUDECĂTORUL: Mascarada ai făcut-o dumneata timp de 25 de ani. Asta este mascarada pe care ai făcut-o şi ai dus ţara în pragul prăpastiei.
CEAUŞESCU: Nu vreau de loc că… dar tot ceea ce s-a spus e fals… sunt peste 3,5 milioane de apartamente etc.
JUDECĂTORUL: E fals? Da. Nu recunoaşte învinuirile ce i se aduc.
CEAUŞESCU: Nu, n-am spus nimic. N-am dat nici o declaraţie. Nu mai dau nici o declaraţie, nu mai răspund nici un cuvânt, decât în faţa Marii Adunări Naţionale.
JUDECĂTORUL: Nu recunosc învinuirile ce mi se aduc, vă rog să semnaţi.
CEAUŞESCU: Nu voi semna nimic!
JUDECĂTORUL: Situaţia se cunoaşte, situaţia dezastruoasă a ţării nu o cunoaştem numai noi, ci fiecare om cinstit din această ţară, care a mocnit până în ziua de 22 decembrie 1989 când au apărut zorii libertăţii. Cunoaştem situaţia cu toţii, lipsa de medicamente, care din ordinul dumitale inculpat a făcut ca să moară oameni, să moară copii, în spitale fără medicamente, fără hrană, fără căldură, fără lumină, nu te-ai gândit la acest lucru? Acum discut cu inculpatul Ceauşescu Nicolae. Din ordinul cui s-a făcut genocidul de la Timişoara? Inculpatul refuză să răspundă.
CEAUŞESCU: Răspund în faţa Marii Adunări Naţionale.
JUDECĂTORUL: Lasă placa asta veche. Am auzit-o şi ştim încăpăţânarea de care ai dat dovadă până în prezent.
CEAUŞESCU: Refuz să răspund la întrebarea cine este autorul genocidului de la Timişoara.
JUDECĂTORUL: Istoria, naţiunea a făcut-o, n-ai făcut-o dumneata.
CEAUŞESCU: Pentru istorie, Marea Adunare Naţională va afla adevărul şi nu cei care au organizat lovitura de stat!
JUDECĂTORUL: Am organizat lovitura de stat? Ai uzurpat puterea. Răspunzi numai la întrebările pe care ţi le pun eu!
CEAUŞESCU: Nu răspund!
JUDECĂTORUL: La Bucureşti cine a ordonat să se tragă în mulţime, în tineri, nu cunoaşteţi, nu cunoaşteţi situaţia de la Bucureşti? S-a tras în Piaţa Palatului în mulţime, eşti străin de acest lucru? Şi acum continua să se tragă în oameni nevinovaţi, în bătrâni, în copii, în locuri, de nişte fanatici, cine sunt aceşti fanatici? Cine i-a plătit?
CEAUŞESCU: Nu răspund la nici o întrebare, pentru că, vă rog să nu consideraţi ca răspuns la întrebare. Nu s-a tras în Piaţa Palatului în nimeni, dimpotrivă au fost ordine clare să nu se tragă.
JUDECĂTORUL: Din partea cui, ai dat dumneata ordin să nu se tragă?
CEAUŞESCU: Da. Eu am dat ordin să nu se tragă, inclusiv la televiziune, inclusiv la teleconferinţa care este înregistrată.
JUDECĂTORUL: Consemnaţi vă rog.
CEAUŞESCU: Nu. Nu recunosc decât în faţa Marii Adunări Naţionale. Tot ceea ce s-a spus în jur sunt falsuri, provocări.
JUDECĂTORUL: Nu recunosc să fi dat ordin, eu sau acoliţii mei să se tragă în mulţimea adunaţi la Sala Palatului. Nici nu s-a tras de altfel.
JUDECĂTORUL: 64.000 de victime sunt astăzi ca urmare a dispoziţiilor date de dumneata, în toate oraşele, ai auzit, în toate muncipiile ţării, cum le pronunţai dumneata, în toate municipiile pe care te lăudai că le-ai construit. S-au construit cu sudoarea poporului, îndobitocit, sleit, toţi oamenii de cultură, toate inteligenţele le-ai persecutat, ca să nu fugă din ţară, să ne lase pe mâna dumitale. Aveţi de pus întrebări?
PROCURORUL VOINEA: Domnule preşedinte, să ne spună inculpatul cine sunt mercenarii străini care şi la ora aceasta trag în populaţia de pe intreg teritoriul ţării, cine i-a adus şi cine îi plăteşte pe aceşti mercenari?
JUDECĂTORUL: Răspunde, te rog, inculpat.
CEAUŞESCU: O altă provocare şi nu răspund decât în faţa Marii Adunări Naţionale, a poporului.
JUDECĂTORUL: Refuz să răspund la întrebarea cine a recrutat şi dirijat mercenarii străini care săvârşesc fapte de teroare şi în prezent, omorând populaţia paşnică şi nevinovată.
JUDECĂTORUL: Dînsa este vorbăreaţă, dar am vazut-o de mai multe ori că nu mai citea. Savantul, inginerul, academicianul, care nu ştia să citească. Analfabeta ajunsese academician.
ELENA CEAUŞESCU: O să te audă intelectualii din ţara asta şi toţi colegii mei. O să te audă colegii mei! O să te audă!
JUDECĂTORUL: întrebări domnule colonel: Inculpat Ceauşescu Nicolae, în afară de cele invocate în legătură cu legalitatea acestui tribunal, ai discuţii?
CEAUŞESCU: Eu răspund la orice întrebare numai în faţa Marii Adunări Naţionale şi a reprezentanţilor clasei muncitoare.
JUDECĂTORUL: Ca şi până acum.
CEAUŞESCU: Răspund la orice întrebare în faţa M.A.N.
JUDECĂTORUL: Să se consemneze, refuz să răspund la orice fel de întrebare pusă de tribunal. Asta am mai auzit-o de atâtea ori încât ştie intreaga lume.
CEAUŞESCU: In faţa loviturii de stat nu răspund celor care au chemat armatele străine în ţară, nu răspund!
JUDECĂTORUL: Marea Adunare Naţională de care vorbeşti dumneata a fost dizolvată, destituită.
CEAUŞESCU: Nu o poate nimeni dizolva!
JUDECĂTORUL: Prin voinţa nestrămutată a poporului avem alt organ al puterii, este Consiliul Frontului Salvării Naţionale, legal constituit şi recunoscut pe plan mondial.
CEAUŞESCU: Nu recunosc pe nimeni şi de aceea poporul luptă în ţară pâna la eliminarea acestei bande de trădători de ţară, care sunt în legătură cu străinătatea, au organizat lovitura de stat!
JUDECĂTORUL: Nu recunosc noul organ al puterii de stat, legal constituit şi nici organele care au uzurpat, în ghilimele, puterea, de aceea poporul face dezordine astăzi în ţară şi luptă.
JUDECĂTORUL: Pentru cine luptă poporul? Luptă împotriva lui?
CEAUŞESCU: Pentru existenţa sa, pentru independenţă şi suveranitate, pentru integritatea României.
JUDECĂTORUL: Uzurparea puterii a fost făcută cu ajutorul agenturilor străine, aşa a spus inculpatul!
CEAUŞESCU: Nu este adevărat, voi spune public ori de câte ori, dar nu recunosc aceasta ca o declaraţie.
JUDECĂTORUL: In primul rând spune-ne-o nouă !
CEAUŞESCU: Ca simpli cetăţeni, cu speranţa că veţi lucra pentru nimicirea României.
JUDECĂTORUL: Cine?
AVOCATUL TEODORESCU: Pentru ca să putem rezolva o problemă de drept, pe care o supunem noi discuţiei, când ne veţi acorda cuvântul, vă rog să binevoiţi să întrebaţi pe inculpatul Ceauşescu Nicolae dacă are cunoştinţă de faptul că a fost destituit din funcţia sa de preşedinte al României.
JUDECĂTORUL: Ai aflat de acest lucru?
AVOCATUL TEODORESCU: Si a inculpatei Elena Ceauşescu dacă ştie că a fost destituită din funcţiunile de stat pe care le deţinea? Şi încă următoarea întrebare: dacă mai are cunoştinţă că Guvernul a fost demis în integritatea sa şi că toţi care făceau parte din guvern, inclusiv inculpata Ceauşescu Elena, nu mai are această calitate, pentru ca să putem rezolva problema de drept în care prezenţa refuzului nejustificat al acestora, de a răspunde întrebărilor puse de către tribunalul militar, ne vedem obligaţi ca să lămurim noi, ca şi dumnealor să înţeleagă, care este legalitatea în ce priveşte posibilitatea de judecare sau de nejudecare a acestora. Vă rog să-l întrebaţi dacă are cunoştinţă de acestea?
JUDECĂTORUL: Ai auzit inculpat, ai cunoştinţă că ai fost destituit din funcţia care o deţineai, că simplele organe au fost desfiinţate.
CEAUŞESCU: Sunt preşedintele României şi comandantul suprem al Armatei. Ca simpli cetăţeni, ca simpli cetăţeni!
AVOCATUL TEODORESCU: Dar nu asta v-am întrebat, eu altceva am întrebat, daca aveţi cunoştinţă că vi s-au ridicat aceste funcţiuni ca să putem discuta legalitatea în ce priveşte susţinerile pe care le faceţi dumneavoastră, că nu vă poate judeca decât Marea Adunare Naţională.
CEAUŞESCU: In primul rând nu vă recunosc nici o calitate, ca simpli cetăţeni, ca simpli cetăţeni!
AVOCATUL TEODORESCU: Cum doriţi dumneavoastră, ca simpli cetăţeni?
JUDECĂTORUL: Noi simpli cetăţeni, dumneata simplu preşedinte.
CEAUŞESCU: Sunt preşedintele Republicii Socialiste România.
JUDECĂTORUL: Vă rog să consemnaţi: nu recunosc noile organe legal constituite.
CEAUŞESCU: Răspund în faţa Marii Adunări Naţionale şi a poporului, nu a celor care au organizat lovitura de stat cu ajutorul agenturilor străine.
JUDECĂTORUL: Plătite de Ceauşescu Nicolae.
CEAUŞESCU: Nu. Nu! E non sens!
JUDECĂTORUL: Inculpat, vă rog să citiţi. Nu recunosc noile organe legal constituite ale puterii de stat, că susţineţi că sunteţi preşedintele ţării şi comandantul suprem al Armatei. Pardon! Aproape în toate comunele s-au făcut brutarii
AVOCATUL: Va rog să-l întrebaţi pe inculpat dacă are cunoştinţă că e demis Guvernul?
JUDECĂTORUL: De ce, inculpat, ai luat măsura aceasta ca să umileşti poporul, să-l terfeleşti, să-l aduci în halul de umilinţă în care l-ai adus, de ce ai exportat produsele astea pe care le munceau ţăranii? Şi veneau ţăranii de la Caracal, din toată ţara, la Bucureşti să cumpere pâine, pe ger, pe frig, cei care produceau pâinea, cei care te duceai dumneata şi le dădeai indicaţii. De ce ai înfometat poporul, de ce ai făcut aceasta, de ce ai înfometat acest popor?
CEAUŞESCU: Nu vă răspund la întrebare. Voi spune, vă spun ca simpli cetăţeni şi voi arăta şi în Marea Adunare Naţională că pentru prima data cooperatorii au primit cite 200 de kg de grâu pe persoană, nu pe familie şi mai aveau dreptul încă să mai primească.
JUDECĂTORUL: Primeau, primeau…
CEAUŞESCU: E o minciuna şi un fals. Vă spun ca să vă gândiţi bine, este o minciună în fals şi arată acuma câtă lipsă de patriotism şi ce trădare s-a comis în ţara asta.
JUDECĂTORUL: Dimpotrivă, am luat măsuri să se dea câte 200 kg la ţărani. Şi atunci de ce veneau ţăranii să ia pâine de la Bucureşti?
CEAUŞESCU: Pardon! Aproape în toate comunele s-au făcut brutării. Asta nu recunoaşteţi?
JUDECĂTORUL: Incercam să folosim expresia dumitale. Dumneata vorbeşti cu tribunalul!
CEAUŞESCU: Vorbeşte un cetăţean şi ascult pe orice cetăţean, nu vă declar. Nu recunosc nimănui nici o calitate. Ca simpli cetăţeni putem discuta orice.
JUDECĂTORUL: Dumneata foloseai o expresie foarte des, “avem programe minunate”, probabil că de programul ăsta era vorba, una să scrii pe hârtie şi una să se facă în realitate? Aşa ai vorbit şi despre sistematizarea localităţilor, care de fapt a însemnat distrugerea ţărănimii române, a plaiului nostru strămoşesc. Te-ai gindit vreodată la asta? Ca cetăţean?
CEAUŞESCU: Ca cetăţean, niciodată în satele româneşti nu s-a realizat o asemenea dezvoltare. Şi nu de distrugerea satelor româneşti, ci dimpotrivă, de consolidarea de a le asigura producţia.
JUDECĂTORUL: Nu am intenţionat să discut o seamă de motive.
CEAUŞESCU: Vă spun ca simplu cetăţean. De a se întări şi construi spitale, medici, şcoli, tot ce este necesar pentru o viaţă deamnă şi care nu s-a făcut în nici o ţară din lume, ca simpli cetăţeni vă spun acest lucru.
JUDECĂTORUL: Ultima întrebare inculpat, vorbeai de egalitate şi că toţi suntem egali, că fiecare trebuie să primească după munca lui. Am văzut la televizor vila fiicei dumitale, avea un cântar de aur pe care îşi cântărea carnea adusă din străinătate. Carnea asta de aici, a noastră, nu era bună.
ELENA CEAUŞESCU: Extraordinar, extraordinar, de unde scoateţi atâtea scorneli, stă într-un apartament ca fiecare cetăţean.
JUDECĂTORUL: Era vila bunicii.
ELENA CEAUŞESCU: N-are vilă, n-avem nimeni!
JUDECĂTORUL: Aţi avut palat.
ELENA CEAUŞESCU: Nu avem, sunt ale ţării.
JUDECĂTORUL: Pentru copii dădeai 10 lei pentru revelion ca să-şi cumpere bomboane, aşa ai înţeles dumneata ca să ajuţi copiii, familiile cu copii.
PROCURORUL: Domnule preşedinte, am o întrebare: să ne spună inculpatul Ceauşescu Nicolae, contul de 400.000 de dolari…
JUDECĂTORUL: 400 de milioane de dolari din Elveţia.
ELENA CEAUŞESCU: Ce cont?
PROCURORUL: Pe numele cui este, cui aparţine?
Ambii inculpati: Ce cont?
JUDECĂTORUL: Cele 400 de milioane de dolari care au fost depuse la băncile din Elveţia?
ELENA CEAUŞESCU: Să se facă dovada, dovada!…
JUDECĂTORUL: O să se aducă şi dovada!
CEAUŞESCU: Nu există nici un cont al nimănui şi ceea ce spuneţi arată cât de fals şi de provocator cei care au făcut lovitura de stat.
JUDECĂTORUL POPA: Iţi place mereu sa foloseşti termenul de lovitură de stat.
CEAUŞESCU: Vă rog, nu am terminat. Ca cetăţeni…
JUDECĂTORUL: Vă rog să consemnaţi: nu recunosc să fi depus eu sau alte persoane în numele meu, al familiei mele…
CEAUŞESCU: Nici un dolar.
JUDECĂTORUL: Nici un dolar la vreo bancă din străinătate.
CEAUŞESCU: Nu, nu am dat declaraţie, îţi spun ca simplu cetăţean! Ce minciună, ce falsitate.
JUDECĂTORUL: La fiica dumitale s-a găsit suma de 90.000 de dolari, iar pe cetăţenii care aveau un dolar îi trimiteai în judecată!
AVOCATUL LUCESCU CONSTANTIN: Suntem la aceste 400 de milioane de dolari, vă rugam să întrebaţi inculpatul dacă nu a deschis vreun cont şi nu există pe numele domniei sale, dar dacă totuşi contul există, este de acord şi declară că îi lasă să vină în ţară pentru statul român, aceşti bani în Banca Naţională?
JUDECĂTORUL: Ai înţeles inculpat?
CEAUŞESCU: Vom discuta în Marea Adunare Naţională.
AVOCATUL LUCESCU CONSTANTIN: Acum să ne spună dacă aceşti bani pot fi remişi statului român?
CEAUŞESCU: Pentru dumneavoastră, ca simpli cetăţeni.
JUDECĂTORUL: Noi suntem tribunalul, nu suntem simpli.
CEAUŞESCU: Nu vă recunosc calitatea asta.
JUDECĂTORUL: Noi avem calitatea de tribunal.
CEAUŞESCU: Dar ca cetăţeni, vă spun că nu am avut şi nici nu am cont în nici o ţară, în nici o valută.
JUDECĂTORUL: Nu aveţi un fond depus în valută în nici o ţară…
PROCURORUL VOINEA: Domnule preşedinte, dacă acest inculpat paranoic nu are nici un cont, să incheiem şi noi conturile cu el, că se pare că nu ne putem înţelege.
AVOCATUL TEODORESCU: Vă rog să trecem la ascultarea inculpatei Ceauşescu Elena.
CEAUŞESCU: Te voi trimite în judecată pentru insultă, cel care zice că ar fi procuror. Te voi trimite în judecată pentru insultă.
JUDECĂTORUL: La comisia de judecată…
CEAUŞESCU: Şi la comisia de judecată, să vă judece adevărata judecată şi în rândul muncitorilor.
JUDECĂTORUL: Vă rog să daţi citire declaraţiei, ca să audă.
GREFIERUL: Nu recunosc învinuirile ce mi se aduc, refuz să răspund la întrebarea cine este autorul genocidului de la Timişoara, nu recunosc să fi dat ordin eu sau acoliţii mei să se tragă în mulţimea adunată la cele … nu am dat ordin să se tragă, refuz să răspund la întrebarea cine a recrutat şi dirijat mercenarii străini care săvârşesc fapte şi în prezent, omorând populaţia paşnică. Refuz să răspund la întrebările puse de tribunal. Nu recunosc noul organ al puterii constituite şi nici organele care au uzurpat puterea de stat, în ghilimele. Uzurparea puterii a fost făcuta cu ajutorul agenturilor străine. Nu recunosc organele noi de stat. Sunt inca preşedintele ţării (JUDECĂTORUL: încă în ghilimele). Nu recunosc că am înfometat poporul, ci dimpotrivă am luat măsură ca să dăm câte 200 kg de grâu la ţărani, nu am inţentionat să dărâm satele României, ci am vrut să le modernizez. Nu recunosc să fi depus eu sau alte persoane în numele meu nici un dolar în băncile din străinatate.
CEAUŞESCU: Nu am depus eu şi nu am dat nimănui… dar nu răspund nimănui, e o provocare ordinară.
JUDECĂTORUL: Semnezi declaraţia, inculpat?
CEAUŞESCU: Nu am dat nici o declaraţie. V-am spus ca simpli cetăţeni, ca să cunoaşteţi realitatea.
JUDECĂTORUL: Refuză să semneze, de altfel, inculpatul a refuzat să recunoască şi legalitatea tribunalului în care a fost astăzi judecat.
CEAUŞESCU: Şi a acestui aşa-zis Consiliu de Salvare Naţională.
JUDECĂTORUL: Deci ai aflat de existenţa acestui consiliu.
ELENA CEAUŞESCU: Păi ne-aţi spus, ne-aţi spus aici, discutau oamenii… ne-a spus domnul avocat, apărarea.
JUDECĂTORUL: Este organ al puterii legal constituite în stat.
CEAUŞESCU: Nu se poate constitui un organ legal decât de puterea de stat, de Marea Adunare Naţională. Cei care prin lovitura de stat, prin tradare au uzurpat puterea, cum s-au întâmplat sute şi sute de ani în istoria României, au sfârsit prin a răspunde în faţa poporului.
JUDECĂTORUL: Dumneata poate eşti mai cooperantă cu tribunalul, femeile sunt întotdeauna mai raţionale, mai înţelegătoare, poate şi-a pierdut cumpătul inculpatul Ceauşescu. Dumneata care ai fost prima colaboratoare, cabinetul 2, dumneata ai cunoscut de genocidul de la Timişoara?
ELENA CEAUŞESCU: Nu! Ce genocid? Nici nu vorbesc.
CEAUŞESCU: Nu vorbi nimic.
JUDECĂTORUL: Nu ai nici o legătură nici dumneata cu acest genocid? Sau dumneata erai întotdeauna preocupată de ştiinţă! De polimeri! Cine ţi-a publicat lucrările în străinătate?
CEAUŞESCU: Sunt cu zecile lucrările publicate în străinătate, cu ştiinţa şi polimerii.
JUDECĂTORUL: Cine le scria? Aaa … taci din gură!
ELENA CEAUŞESCU: Ce să-i spun, dacă ei poate să spună aşa ceva?
CEAUŞESCU: Păi nu le spune! Când preşedinte al Academiei au făcut prefaţa la toate lucrările, se poate?
AVOCATUL TEODORESCU: Ascultarea se face pentru fiecare în parte. Ori, dacă dumneavoastră susţineti teza măcar o rezolvăm noi pînă la urmă cu tribunalul care să ne asculte ca reprezentanţi ai dumneavoastră. Că mai sunteţi încă preşedintele ţării, că aşa susţineţi, dumneaei nu mai poate susţine acelaşi lucru! Lăsaţi-o să vorbească.
CEAUŞESCU: Este viceprim-ministru al guvernului Republicii Socialiste România.
AVOCATUL TEODORESCU: Asta e altă treabă, lăsaţi-o să se apere pe calitatea pe care o crede dumneaei.
ELENA CEAUŞESCU: Păi, eu nu mă apăr de nimic!
CEAUŞESCU: Aici, eu v-am spus ca simpli cetăţeni şi ce vă spune tovarăşa mea şi ce v-am spus eu, v-am spus ca simpli cetăţeni, ca să înţelegeţi … Nu am răspuns la nici o întrebare.
AVOCATUL TEODORESCU: Eu vă dau sfaturi, este obligaţiunea mea… şi care sunt în interesul dumneavoastră.
JUDECĂTORUL: Domnule avocat, vă rog. Deci dumneata în calitatea de viceprim-ministru, prim viceprim-ministru, pe care ai deţinut-o în vechiul organ al puterii administraţiei de stat, trebuia să fi la curent, să luaţi hotărâri colective, nu aşa prevedeau dispoziţiile şi prevederile Constituţiei? Cine a dat dispoziţii să se tragă în mulţimea de la Timişoara?
ELENA CEAUŞESCU: Nu răspund la nici o întrebare. De la început şi până la sfârşit.
CEAUŞESCU: Pentru cunoştinţa dumneavoastră, care sunteţi ofiţeri, pot eu răspunde la întrebare. Ordinul de a trage nu-l dă guvernul.
ELENA CEAUŞESCU: Nu-l pot da eu! Guvernul nu poate să dea ordine, nu are în subordine armata.
JUDECĂTORUL: Dar la Bucureşti, în tinerii care au murit, cine a tras, peste care au trecut tanchetele Securităţii, a unei părţi, tot teroriştii?
ELENA CEAUŞESCU: Teroriştii, se spunea aici, vorbeau oamenii ci sunt ai Securităţii.
JUDECĂTORUL: Teroriştii sunt ai Securităţii?
AVOCATUL LUCESCU CONSTANTIN: Securitatea nu era a comandantului suprem?
JUDECĂTORUL: Deci se vorbea pe aici că teroriştii sunt ai Securităţii!
AMBII INCULPATI: Răspund, nu, nu este nici un răspuns, tot pentru lămurirea dumneavoastră.
CEAUŞESCU: În primul rând vreau să vă lămuresc pe dumneavoastră ca cetăţeni.
JUDECĂTORUL: Cu dumneata am terminat. Spune în ce împrejurări a murit generalul Milea? A fost împuşcat, de ce şi de cine?
CEAUŞESCU: Întrebaţi medicul.
JUDECĂTORUL: Nu răspund, este o provocare întrebarea cu privire la cauzele morţii generalului Milea. Să întrebăm medicul care e…
CEAUŞESCU: Şi eu voi face anchetă, pentru a lămuri de ce s-a sinucis generalul Milea.
PROCURORUL: De ce l-ai destituit pe generalul Milea? Şi l-ai făcut trădător?
JUDECĂTORUL: De ce dumneata l-ai făcut trădător, am auzit comunicatul care l-ai spus, prin care ai instituit starea de asediu, că generalul Milea, trădător, s-a sinucis pentru a scăpa de răspundere, de pedeapsa dreaptă pe care o aştepta ca trădător.
CEAUŞESCU: Pentru lămurirea dumneavoastră, trădătorul Milea…
JUDECĂTORUL: De ce nu l-aţi judecat dacă era trădător?
CEAUŞESCU: Pentru că atunci am constatat treaba aceasta, chiar în ziua respectivă. Şi a plecat ca să aplice măsuri, vă spun asta pentru judecata dumneavoastră, dintr-un grup întreg şi au venit ofiţerii care erau cu el şi ne-au anunţat că s-a împuşcat. Şi de abia după aceea am constatat că n-a aplicat ordinele stabilite ca unităţile militare să-şi facă datoria.
JUDECĂTORUL: Dumneata întotdeauna ai vorbit mai mult decât colaboratoarea apropiată a dumitale, totdeauna ai fost în faţă, dar întotdeauna ai avut-o în dreapta dumitale. Şi ea cunoaşte tot atâtea lucruri importante, dar ar fi bine să fie relatate în faţa tribunalului, să cooperăm, să vorbim civilizat ca nişte intelectuali cum vă pretindeaţi amândoi, membrii ai Academiei, să ne spuneţi cu ce bani se plăteau publicaţiile, atât ale inculpatei, cât şi operele alese, cât şi cărţile de ştiintă ale academicianului Elena Ceauşescu. Aşa-zisul academician.
ELENA CEAUŞESCU: Aşa-zisul… Ne-ai luat şi titlurile.
JUDECĂTORUL: Nu le-am luat eu. Să răspundă la întrebările puse de tribunal.
ELENA CEAUŞESCU: Heee … păi sigur că da!…
JUDECĂTORUL: Refuz să răspund la întrebările puse de tribunal.
CEAUŞESCU: Insă tot pentru informarea dumneavoastra, că am scăpat atunci, mi-aţi spus că eu mâncam numai mâncăruri din străinătate, că există de ani de zile lista cu ce mănânc eu, ori 1.100 – 1.200 de calorii pe zi şi numai legume.
JUDECĂTORUL: Şi poporului îi dădeai numai 3.600 de calorii, îmbuibat acest popor.
CEAUŞESCU: Şi 60 de grame pe zi, de carne.
JUDECĂTORUL: Mai aveţi de pus întrebări domnule procuror?
PROCURORUL DAN VOINEA: Da domnule preşedinte. Cine a dat ordin să fie implicate, ca să intervină forţele armate în înăbuşirea demonstraţiei de la Timişoara? Pentru că inculpatul spunea că generalul Milea nu a respectat ordinele primite. Care sunt aceste ordine? Ce n-a respectat, ce n-a respectat?
CEAUŞESCU: Voi spune în Marea Adunare Naţională ce ordine n-a respectat în Bucureşti şi de ce a trădat.
JUDECĂTORUL: Aveţi de pus întrebări?
AVOCATUL TEODORESCU: Vă rog să întrebaţi pe inculpata Elena Ceauşescu dacă a fost sau este bolnavă psihic?
ELENA CEAUŞESCU: Ce este?!?
AVOCATUL TEODORESCU: Dacă a fost sau este bolnava psihic. Şi vă rog să consemnaţi răspunsul.
JUDECĂTORUL: Ai suferit vreo boală psihică? Sau dacă suferi acum?
ELENA CEAUŞESCU: Ce provocare ordinară!…
AVOCATUL TEODORESCU: Nici o provocare, este în favoarea dumneavoastră, că dacă sunteţi iresponsabili atunci e o apărare, dacă nu e altă apărare.
ELENA CEAUŞESCU: E o provocare, se poate să spui aşa ceva!
CEAUŞESCU: Nu ţi-am recunoscut dreptul…
JUDECĂTORUL: Noi am inţeles din această dezbatere pentru că dumneavoastră obişnuiţi să nu aveţi niciodată un dialog cu poporul şi să poarte numai dânsul un monolog şi după aceea să-l aplaude ca în ritualurile africane, să bată lumea din palme, aşa, nici astăzi s-a comportat în continuare la fel, nu v-aţi schimbat, nu aţi tras nici un fel de invăţăminte. Ca nişte megalomani. Mai sunt de pus întrebări? Probe în apărare aveţi? Nu.
AVOCATII: Mai facem o ultimă incercare. Vă rog, procedura ne permite acest lucru. Vă rog să consemnaţi că refuză. Dacă refuză este treaba lor.
JUDECĂTORUL: Vă rog şi consemnaţi în caietul dumneavoastră de grefier că refuză colaborarea cu apărătorii şi că nu au probe.
ELENA CEAUŞESCU: Adevăratul tribunal este Marea Adunare Naţională.
JUDECĂTORUL: Vrei sa semnezi declaraţia?
ELENA CEAUŞESCU: Nu, nici o declaraţie. Am muncit şi am luptat pentru popor şi poporul este poporul nostru şi nu-l trădăm noi poporul.
JUDECĂTORUL: Am urmărit şi ştiam că ziua dumitale este undeva înaintea dânsului, dar nu ştiam niciodată anul în care te-ai născut. Care este?
ELENA CEAUŞESCU: Astea chiar sunt de femei…
JUDECĂTORUL: De aicea a pornit toată minciuna, nici un dicţionar, orice, toate femeile îşi ascund vârsta, dar când este un om care apare în dicţionare, în cărţi şi în toate astea, să nu se arate vârsta?
Vă rog, tovarăşe procuror să reţineţi, tribunalul consideră cercetarea judecătorească a procesului terminată şi vă dau cuvântul la dezbateri, să susţineţi acuzarea.
PROCURORUL: Domnule preşedinte, având în vedere atrocităţile săvârşite de Ceauşescu Nicolae şi Ceauşescu Elena, noi considerăm că aceşti doi inculpaţi se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor prevăzute de articolele 162, 163, 165 şi 357 din Codul penal, articole în baza cărora solicităm condamnarea celor doi inculpati la pedeapsa cu moartea, totodata, solicităm confiscarea totală a averilor soţilor Ceauşescu.
JUDECĂTORUL: Aveţi cuvântul în apărare.
AVOCATUL TEODORESCU: Înainte de a discuta problemele de drept, care se ivesc din ceea ce susţin inculpaţii, cărora le acordăm asistenţă chiar faţă de poziţia obstrucţionistă a acestora, eu voiesc să vă înfăţişez faptul că le-am făcut noi onoarea, venind de la Bucureşti să le acordăm apărarea care în ultimii 25-30 de ani nu s-a respectat. Că noi înţelegem ca avocaţi să apăram indiferent pe cine ar fi şi indiferent de faptele pe care le-a săvârşit, dar în limita dispoziţiilor legale, a faptelor de care luăm cunoştiinţă prin rechizitoriu, a probelor care ni s-au fost căutate de către poziţia absolut obstrucţionistă a celor cărora le-am făcut cinstea de a le acorda această deplasare în locul acesta. Ca să-i apăram. Înţelegem totuşi, ca şi ei să înţeleagă, pentru dumneavoastră nu am nevoie, să facă asemenea lămuriri, că numai un preşedinte în funcţiune poate cere pentru o faptă pe care ar săvârşi-o sa fie supus discuţiunii organului legislativ care la noi este Marea Adunare Naţională. Şi că odată cu destituirea dintr-o anumită funcţie de stat şi noi nu vorbim pe calitatea dumnealui de secretar general al partidului, care e o altă treabă şi o judecă partidul, ci pe calitatea care a avut-o Ceauşescu Nicolae, aceea de preşedinte al acestei ţări. Ori, această calitate din momentul în care Frontul Salvării Naţionale s-a constituit şi Consiliul care este constituit a luat măsura de demitere a guvernului şi de demitere din funcţia de preşedinte al republicii a lui Ceauşescu Nicolae, acesta este supus dispoziţiilor legale ca orice cetăţean din aceasta ţară. Deci din acest punct de vedere noi constatăm şi vă rog să consemnaţi, în procesul verbal al şedinţei, acest fapt că am constatat că sunt îndeplinite toate formele procedurale prevăzute de lege pentru trimiterea în judecată şi judecarea celor care au comparut în calitate de inculpat. Deci, este o greşeală pe care o săvârşesc cei doi inculpaţi, nu a faptului recunoaşterii sau nerecunoaşterii, pentru că aceasta, recunoaştere sau nerecunoaşterea, dacă este dezminţită de probe nu face două parale. Şi dumnealor au socotit, deşi eu am venit să le acord, să le fac cinstea de a-i apăra. Ei se menţin în aceeaşi poziţie pe care au avut-o dintr-un început, zicînd că este un act de provocare dacă i-am întrebat dacă sunt bolnavi psihic sau nu, pentru că una e impuritatea prevăzuta de legi, adică aceea în care eşti bolnav şi poţi fi supus unei expertize psihiatrice şi atunci eşti iresponsabil, mare diferenţă fiind faţă de situaţiunea în care te comporţi ca un iresponsabil, dar eşti responsabil. Şi spre regretul meu care sunt avocat, nici procuror, nici membru al tribunalului militar trebuie să constat şi o spun cu toată certitudinea că inculpaţii cărora noi le acordăm asistenţă, chiar în dauna voinţei sale, pentru că aşa glăsuieşte legea care nu s-a respectat până acum şi dumnealor, amândoi o ştiu, faptul acesta, eu vă spun că dumnealor au acţionat ca iresponsabili, dar cu deplin discernământ în tot ceea ce au făcut. Ei sunt trimişi în judecată pentru patru fapte, eu înţeleg să extind în vreun mod ceea ce a zis rechizitoriul procuraturii şi anume pentru faptele prevăzute de articolele 162, 163 şi 165 şi 357 din Codul penal şi constat în baza probelor care au fost depuse la dispoziţie, că aceştia se fac vinovaţi de aceste fapte. Rugămintea noastră, a apărării, însă, este una singură, ca dumneavostră să luaţi o hotărâre care să nu aibă caracterul de vendetă, să nu aibă caracterul de răzbunare şi să fie şi să o inţeleagă până în ultima lor clipă ei şi alţii care vor mai compare în faţa judecăţii, că poporul acesta, printr-un tribunal legal constituit, că dacă nu ar fi fost legal constituit, noi suntem primii care am fi venit să spunem e nelegală constituită o instanţă judecătorească. Sa ştie şi cei doi inculpaţi, cărora fortamente trebuie să le acordăm apărarea pe care nu o voiesc, dar noi trebuie să-i apăram, pentru că aşa glăsuieşte Constituţia pe care fac vorbire, fără să ştie ce spune în ea. Încălcarea fosta a acesteia şi-i apăr pentru că aşa trebuie, dar şi să se lămurească pentru totdeauna, pentru clipele cât vor mai avea până la sfârşitul vieţii lor, că tribunalul acesta militar a fost şi este legal constituit şi că ei nu au calitatea decât de inculpaţi, iar nu calităţile de stat pe care le-au avut până în momentul în care li s-a ridicat aceste funcţiuni de către organul care este constituit legal în această ţară.
JUDECĂTORUL: Cu privire la faptele lor?
AVOCATUL TEODORESCU: În ce priveşte fapte prevăzute de 162 şi anume aceea de subminare a puterii de stat, în probele care le-au fost culese şi ni s-au pus şi nouă la dispoziţie, nu pot face nici un fel de obiecţiune, socotind că aceştia, într-adevăr, se fac vinovaţi de săvârşirea acestei fapte. În ce priveşte fapte prevăzute de 163 din Codul Penal, actele de diversiune din materialul care ne-a fost pus la dispoziţie de către acuzare şi de care am luat cunoştiinţă, în deplină cunoştiinţă de cauză, ceea ce le spun dumnealor, vă rog să constataţi şi să luaţi act de declaraţie pe care o facem noi în calitate de apărători, că aceştia într-adevăr se fac vinovaţi şi de săvârşirea acestei infracţiuni. În ce priveşte infracţiunea de subminare a economiei naţionale, aceea prevăzuta de articolul 165 din Codul Penal şi toate documentele acesteia care au fost culese în scurt timp, în citeva zile, de organul de urmărire penală, ca documente ce existau acestui moment, se fac vinovaţi aceştia şi de săvârşirea acestei infracţiuni. În fine, ultima faptă în sarcină şi care este şi cea mai gravă, aceea de genocid, prevăzuta de 357, litera c, din Codul Penal, constat că şi această faptă este săvârşită de aceştia. Rugămintea noastră, în calitate de apărători ai celor doi inculpaţi, soţii Ceauşescu Nicolae şi Elena, este aceea ca dumneavoastră să daţi hotărârea, în numele legii, să nu apară ca un act de răzbunare a cuiva, ci să se înţeleagă că pentru acele fapte săvârşite, fiecare inculpat trebuie să-şi primească pedeapsa, aşa cum este prevăzută de lege. Vă mulţumesc.
AVOCATUL LUCESCU: Domnule preşedinte, domnilor asistenţi populari, reprezentanţi din sală, este greu să pui concluzii împotriva oamenilor care, chiar şi deferiţi Justiţiei, nu vor să recunoască crima împotriva poporului român, crima de genocid, nu numai la Timişoara şi Bucureşti, în momentele de faţă, ci crima dinainte de peste 20 şi ceva de ani. Crima prin înfometare, prin lipsă de căldură, prin lipsă de lumină, dar cea mai odioasă crimă a fost crima de a încătuşa spiritul românesc, sufletul acestui popor, în raport de odioasele crime săvârşite la Timişoara, de odioasele crime săvârşite când poporul şi copiii, copii nevinovaţi au fost călcaţi de tancuri cu şenile. Când aţi căutat un act odios, de diversiune, până când Armata cu Securitatea să o puneţi cap la cap şi aţi îmbrăcat ofiţeri ai Securităţii din trupele dumneavoastră în ofiţeri ai Ministerului Apărării Naţionale, să daţi iarăşi o lovitură, ca Armata să nu vină alături de popor, ca poporul să urască Armata şi din această degringoladă dumneavoastră să puteţi câştiga timpul pentru a creşte copiii de la orfelinate pentru a-i trimite în străinătate sau pentru a-i aduce ca trupe de comando împotriva poporului român. Da, a cărui popor, că nu mă refer la oameni în vârstă! Dacă aţi fi împuşcat unul ca noi îi împuşcaţi pentru voinţa lor, dar ca să tăiaţi legăturile de oxigen de la capul bolnavilor, de la copii, să trageţi în spitale şi în bolnavi, să aruncaţi în aer sângele şi medicamentul poporului? Cu hrana cu care Bucureştiul s-ar fi putut hrăni luni de zile, iar militarii ar fi putut să tragă şi să susţină apărarea ţării fermă, i-aţi băgat în subsolurile de unde teroriştii dumneavoastră şi astăzi se duc, se alimenteaza şi luptă împotriva oamenilor nevinovaţi, în speranţa ca dumneavoastră îi veţi mai plăti vreodată din eforturile făcute de România. Cu multă emfază spuneaţi: am plătit datoriile! Nu numai că le-aţi plătit, ne-aţi secătuit şi v-aţi depus destui bani, v-aţi dus la ayatolah să închinaţi un ultim omagiu. Eraţi la fel ca el, acelaşi spirit de clan, care şi-a omorât poporul. Spuneţi că nu recunoaşteţi organismele noastre, ale puterii populare? Nu trebuie să le recunoaşteţi, domnule fost preşedinte, pentru că am luat în ’48 puterea în mână împotriva altora şi nu s-au prevalat de nici un fel de legi ale Statului roman. Regele Mihai a avut mai multă demnitate decât dumneavoastră. Poate aţi fi avut mai multă demnitate şi înţelegere din partea poporului român dacă v-aţi fi dat demisia, dacă aţi fi rămas acolo în străinătate, cu străinii aţi trăit, puteaţi să muriţi cu ei, şi vi se ofere acel azil politic.
NICOLAE ŞI ELENA CEAUŞESCU: (râzând) Nu plecăm noi de aici. Aici murim noi.
AVOCATUL LUCESCU: Râsul acesta este semnul voii dumneavoastră Domnule preşedinte, greutatea apărării, care trebuie să fie apărare şi nu act de acuzare, constă în această odioasă neînţelegere a situaţiei, astăzi şi în clipa de faţă. În aceasta constă greutatea, în sfidarea tribunalului, în nonşalanţa cu care ne luam cateii de altfel, ca şi când suntem ridicaţi de pe la case pentru tot ce am făcut. Domnule preşedinte, aş fi fost unul dintre cei care m-aş fi dus şi aş fi luptat în cadrul Ministerului de Justiţie, în cadrul atribuţiilor noastre profesionale, care trebuie să fie umanitare, trebuie să fie de dăruire faţă de adevăr, faţă de adevărul pentru care se luptă astăzi, aş fi cerut să se suprime pedeapsa cu moartea pentru că în unele cazuri am avut şi nesocotita experienţă, proasta experienţă de a vedea că s-au făcut greşeli. Eu nu v-aş cere pedeapsa cu moartea. Spune cineva, dar este greu pentru poporul român să mai suporte alături cea mai mare suferinţă, cea mai mare pedeapsă este să trăiască în condiţiile în care ni le-a creat nouă, să trăiască cu frica în sân, că poţi fi ridicat şi împuşcat, că poţi fi injectat şi dus la spitalul de nebuni, că împotriva familiei se pot lua cele mai odioase măsuri, că împotriva neamurilor şi asta pe linie ascendentă, cu binele dosar de cadre ţinut de doamna, cu buna ascultare, făcută de domnia sa, este reprobabil, pînă şi pe WC îşi asculta pe demnitari şi pe acoliţi. Cu asta se ocupa scumpa noastra conducere, marea savantă de renume mondial “codoi”, să-mi iertaţi expresia.
JUDECĂTORUL: Vorbeşte un avocat!
AVOCATUL LUCESCU: Vă rog să discerneţi totuşi momentul în care daţi soluţia asupra, în primul rând a crimelor comise, a crimelor în lanţ. Poate, cine ştie, o singură atenuantă ne-a ajutat să ne vedem liberi prin trei catastrofale greşeli făcute: a adunat masele care ştia că sunt împotriva lui şi a ucis generalul care îi apăra pielea, pentru că nu a fost de acord să tragă într-adevăr în muncitori. Armata nu a fost niciodată de acord cu aşa ceva. Aţi ucis tineri, ce au fost copiii aceia minunaţi, ce au fost de vină? Cu preţul, de care popor vorbiţi, dacă preţul libertăţii noastre este câştigat cu sângele acestor copii. Domnule preşedinte, aveţi aceste lucruri şi ca atenuante spune pentru că practic tocmai megalomania pe care a avut-o ne-a adus aici, da, tocmai pentru acest lucru veţi vedea şi demnitatea soluţiei, veţi vedea şi faptele. Vă mulţumesc pentru atenţie.
JUDECĂTORUL: Inculpat Ceauşescu Nicolae, dumneata ce ai de spus la ultimul cuvânt.
CEAUŞESCU: Nu sunt inculpat, sunt preşedintele României, comandant suprem şi voi răspunde în faţa Marii Adunări Naţionale şi reprezentanţilor clasei muncitoare şi cu asta am terminat. Totul este minciună de la un capăt la altul, celor care au dat lovitura de stat, trăgând poporul, mergând până la distrugerea independenţei României.
JUDECĂTORUL: Cu dumneata nu se poate stabili un dialog civilizat, raţional, logic.
CEAUŞESCU: Cu oamenii corecţi când mă duceam în fabrică, mă ridicam în faţa muncitorului şi discutam în picioare.
AVOCATUL LUCESCU: Domnule preşedinte, daca îi mai daţi cuvântul în continuare considerăm că este o jignire adusă poporului român şi actului de justiţie româneasca.
JUDECĂTORUL: Tribunalul se retrage pentru deliberare!
[...]
Completul de judecată revine în sală pentru a da citire pronunţării sentinţei.
JUDECĂTORUL GIGI POPA: Ridicaţi-vă în picioare!
ELENA CEAUŞESCU: Nu dragă, nu ne ridicăm în picioare, suntem oameni …
JUDECĂTORUL: Tribunalul, în numele legii şi al poporului declarând în secret, condamnă în unanimitate de voturi pe inculpaţii Ceauşescu Nicolae şi Ceauşescu Elena la pedeapsa capitală şi confiscarea totală a averii, pentru săvârşirea infracţiunilor de genocid prevăzute de art 357, aliniatul 1, litera c, Cod Penal; subminarea puterii de stat prevăzuta de art 162 Cod Penal; act de diversiune, prevăzut de art 163 Cod Penal şi subminarea economiei naţionale prevăzuta de art 165, aliniatul 2 Cod Penal. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 decembrie 1989.
AVOCATUL TEODORESCU: Vă rog să-mi îngăduiţi să mai iau o dată legătură cu inculpaţii.
CEAUŞESCU: Nu recunosc nici un tribunal.
AVOCATUL TEODORESCU: Nerecunoscând tribunalul nu exercită nici o cale de atac. Vă rog să constataţi că hotărârea e definitivă în condiţiile acestea.
CEAUŞESCU: Cine a dat lovitura de stat poate să împuşte pe oricine!
Tribunalul se retrage.
CEAUŞESCU: România va trăi-n în veci de veci. Toţi trădătorii, oricâţi vor fi… Va trăi România şi poporul român liber, nu cu trădătorii,
CEAUŞESCU: Mai bine luptă cu gloria deplină decât sa fii sclavi, înca pe vechiul pământ … Ce nedreptate! Toate ne-au spus pe lumea asta, dar nimic de trădători!
ELENA CEAUŞESCU: Şi i-am avut lânga noi.
CEAUŞESCU: Da
ELENA CEAUŞESCU: Da, aşa se întâmpla, trădările vin de lânga tine.
CEAUŞESCU: Nu e voie, nu e voie! Nu ne legaţi
ELENA CEAUŞESCU: Nu sunt de acord. Împreună am luptat, să murim împreună. Dacă vreţi să ne omorâţi, ne omorâţi pe amândoi, împreună, nelegaţi. Nu dragă, împreună, mergem împreună, legea aşa spune. Ne dă dreptul să fim împreună. Ce e asta? Ce vrei să faci cu asta? Nu admit, nu puneţi mâna pe noi, nu ne legaţi, nu ne jigniţi, nu ne legaţi, nu e voie să ne legaţi! Vă e frică de popor. Nu ne rupeţi mâinile mă copii. E ruşine! V-am crescut ca o mamă, daţi-mi drumul la mâini, îmi rupeţi mâna, daţi-mi drumul, aoloo, măi băiatule, mă!
UN MILITAR: Jumătate din colegii noştri sunt morţi din cauza dumneavoastră. Ai noştri, colegii, fraţii noştri!
CEAUŞESCU: Nu! Nu! Vă minte.
MILITARII: Nu ne minte.
ELENA CEAUŞESCU: Ăia sunt ai Securităţii, nu sunt ai noştri. Noi suntem aicea aşa, mai avem noi puterea? Voi o aveţi! întrebaţi-i pe cei care au puterea!
________________________________________
La scurt timp după execuţie, pe postul naţional de televiziune s-a dat citire următorului comunicat:
Luni, 25 decembrie 1989 a avut loc procesul lui Nicolae Ceauşescu şi al Elenei Ceauşescu, în faţa Tribunalului Militar Excepţional.
Capete de acuzare:
1. Genocid — peste 60.000 de victime;
2. Subminarea puterii de stat prin organizare de acţiuni armate împotriva poporului şi a puterii de stat;
3. Infracţiunea de distrugere a bunurilor obşteşti prin distrugerea şi avarierea unor clădiri, explozii în oraş etc;
4. Subminarea economiei naţionale;
5. Încercarea de a fugi din ţară pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari, depuse în bănci străine;
Pentru aceste crime grave împotriva poporului roman şi a României, inculpaţii Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu au fost condamnaţi la moarte şi confiscarea averii. Sentinţa a rămas definitivă şi a fost executată.

“Soldatul care mă păzea a venit şi mi-a spus: domnu’, veniţi repede, că în camera de alături au intrat Nicolae şi Elena Ceauşescu şi doi domni care nu-i cunosc”, povesteşte Ilie Ştirbescu, revoluţionar. “Am purtat un dialog de 15 minute cu Ceauşescu; mi-a dovedit că el era în deplină conştiinţă de ceea ce se întâmplă în ţară”, mai spune acesta.

“Insista să mă prezint la el, era stresat, nu ştia care e situaţia lui, i-am spus că este sub pază militară”, îşi aminteşte Andrei Kemenici, fost comandant UM01417. “El se credea atoputernic, că răspunde doar în faţa Marii Adunări Naţionale, probleme cu care a plecat în mormânt”, mai spune acesta.

“Păreau speriaţi”, îşi aminteşte Ilie Ştirbescu, “Ceauşescu ni se adresează: cine sunteţi, mă, voi să mă arestaţi pe mine, sunt preşedintele vostru, secretarul vostru general, cine mă sunteţi voi?”

Acesta “a încercat să cânte internaţionala, la sfârşit, a încercat, că n-a putut, timpul a fost foarte scurt şi au fost executaţi”, îşi mai aminteşte şi fostul comandant.

Procesul fulger al celor doi va ramane insa un subiect deschis pentru totdeauna. Graba cu care a fost infiintat Tribunalul, rapiditatea cu care au fost judecati, sentinta care a fost data fara posibilitatea de a se face recurs si impuscarea cuplului in aceeasi zi au provocat inca de atunci numeroase discutii si au dat nastere la diverse alte teorii ale conspiratiei.

S-a spus in legatura cu acest proces ca a fost unul aranjat de noii lideri ai puterii pentru a putea pune mana si mai usor pe toate structurile de conducere ale statului. Sau ca executarea fulger a cuplului dictatorial a reprezentat singura masura prin care se putea pune capat atacurilor teroristilor si altor tentative de revenire, intr-un fel sau altul, la putere a familiei Ceausescu. Cei 20 de ani trecuti de la Revolutie nu au lamurit nici pe departe intrebarile care au luat nastere atunci.

Celor doi le-au fost atribuite o serie de acuzaţii, printre care şi genocid. Cadavrele lor au fost transportate cu elicopterul la Stadionul Steaua, unde s-au rătăcit, găsite a doua zi, şi duse la morga Spitalului Militar. De acolo au fost transportate la cimitirul Ghencea, şi înmormântate în secret.

Fragmente din filmarea cu procesul şi finalul execuţiei au fost difuzate în aceeaşi zi la televiziunea naţională.

Intensitatea luptelor armate a scăzut brusc după difuzarea pe 25 decembrie pe postul naţional de televiziune a execuţiei soţilor Ceauşescu. Focuri de armă sporadice au mai fost înregistrate până pe 27 decembrie.

Blindatele ajung la destinatie si timp de jumatate de ora asteapta in fata cladirii. In vecinatatea Ministerului se afla si dispozitivul de lupta al batalionului 3 tancuri din Targoviste. Cum efectivele din dispozitiv nu sunt informate despre misiunea blindatelor, se deschide focul asupra lor. Are loc o noua busculada in care nu se stie nici acum cine a atacat primul si cine s-a aparat. Incidentul s-a soldatat cu numeroase pierderi de vieti omenesti, iar cei 20 de ani care s-au scurs de la eveniment nu au adus la iveala vinovatii de haosul petrecut la Ministerul Apararii din acea zi. Numarul incidentelor asemanatoare creste de la ora la ora, haosul si panica se instalasera in randurile tuturor categoriilor, de la reprezentantii din conducerea Armatei si liderii care preluasera puterea din mainile lui Ceausescu, pana la militarii si oamenii simpli de pe strazi.

La 24 decembrie, Bucureştiul era un oraş în război. Tancuri, TAB-uri şi camioane continuau să patruleze prin oraş şi înconjurau punctele problematice pentru a le proteja. La intersecţiile din apropierea obiectivelor strategice au fost construite blocaje rutiere; focuri de armă automată au continuat în Piaţa Universităţii şi în zonele învecinate, în Gara de Nord (principala staţie CFR din oraş) şi în Piaţa Palatului. In zonele centrale ale orasului, la Universitate, Piata Victoriei sau Gara de Nord, inca se tragea si se duceau lupte oarbe intre presupusii “teroristi”, militari si revolutionari. Pe holurile Televiziunii se circula numai cu parolă. În starea de haos general, Consiliul Frontului Salvării Naţionale propune câteva soluţii pentru restaurarea ordinii în ţară. În comunicatul pe care-l trasmite la televiziune, CFSN cere încetarea completă a focului, pe tot teritoriul României. Să fie oprită vărsarea de sânge, iar armele să fie deţinute numai de armată. Pentru stoparea măcelului şi a actelor de vandalism, civilii sunt somaţi să predea de urgenţă armele şi muniţia. Revoluţia şi F.S.N. sunt binecuvântate de biserică. Membrii Sfântului Sinod anunţă că sprijină libertatea şi democraţia promovate de Consiliul Frontului Salvării Naţionale. În seara de ajun, pentru prima oară după mai bine de patru decenii, la radio şi televiziune se transmit colinde. In tot acest timp, reprezentantii noii puteri instalate emit Hotararea privind consituirea Tribunalului Militar Exceptional, care sa ii judece pe Nicolau si Elena Ceausescu. Tribunalul exceptional este infiintat rapid si la fel de rapid isi va indeplini si misiunea pentru care fusese creat: in ziua urmatoare cuplul dictatorial va fi executat.

Unii foşti angajaţi ai forţelor de represiune au intrat în acţiune, cu scopul de a crea panică şi teroare. Câteva cuiburi teroriste sunt distruse de însăşi fostele unităţi ale Securităţii, de exemplu USLA, care a acţionat de partea revoluţionarilor în zona Drumul Taberei, Ministerului Apărării şi clădirii Marelui Stat Major. Se înregistrează şi incidente regretabile caracterizate de literatura militară ca „friendly fire” (foc executat asupra forţelor proprii). Astfel, la Aeroportul Internaţional Otopeni sunt trimise nişte întăriri, dar apărătorii cred că sunt atacanţi, şi deschid focul asupra lor, omorând în jur de 50 de militari.

La ora 21:00 pe 23 decembrie, tancuri şi câteva unităţi paramilitare au mers să protejeze Palatul Republicii.

S-au distribuit arme la mulţi civili, care acţionau în colaborare cu unităţile armatei. Ofiţerii Departamentului Securităţii Statului şi alte cadre ale Securităţii sosite pentru a-şi „demonstra loialitatea faţă de cauza revoluţiei” erau cel puţin la nivel declarativ, în subordinea celor de la armată, iar coordonarea acţiunilor de luptă a avut mult de suferit.

Riposta, în majoritatea cazurilor exagerată, a celor care făceau parte din dispozitivele militare sau mixte (formate din soldaţi, civili, luptători din gărzile patriotice) asupra locurilor din care se trăgeau focuri răzleţe ori se presupunea că se executau trageri cu muniţie de război a avut drept consecinţă pierderea de vieţi omeneşti şi mutilarea gravă a zeci de persoane. La orice mişcare suspectă (de exemplu, deschiderea unei ferestre, sau mişcarea unei perdele) se trăgea haotic cu muniţie de război argumentându-se că „teroriştii roiesc” şi atacă de peste tot, informaţii susţinute şi difuzate în special prin intermediul Televiziunii de stat de diverse persoane.

Pe 23 decembrie, 1989, soldaţi în termen şi ofiţeri de la o unitate militară din Câmpina au fost trimişi să apere Aeroportul Internaţional Otopeni.

În seara de 22 decembrie, generalul Iosif Rus, comandantul de atunci al Aviaţiei Militare, a aflat că Aeroportul Otopeni urma să fie atacat de terorişti. În jurul orei 22:00 el a luat legătura, pe telefonul guvernamental, cu generalul Grigorie Ghiţă, comandantul Trupelor de Securitate. Împreună cu acesta s-a decis ca în sprijinul dispozitivului de apărare a aeroportului să fie trimise două companii de la şcoala de subofiţeri de la Câmpina.

Sosite în apropierea Aeroportului Otopeni, cele trei camioane cu militarii de la Câmpina au fost întâmpinate de căpitanul Constantin Ionescu, ofiţerul desemnat să fie călăuza care urma să-i integreze pe nou-veniţi în dispozitivul de pază. Din păcate, această operaţiune de rutină a degenerat într-un haos generalizat. Din motive încă neclare, nimeni nu a comunicat celor amplasaţi în dispozitivul de apărare că militarii de la Câmpina nu sunt terorişti şi au venit să-i ajute.

Când camioanele au oprit in apropierea dispozitivului de pază existent, era încă întuneric. La un moment dat, căpitanul Ionel Zorilă a tras în aer o rafală de avertisment. O rafală care a dat startul unor minute de groază, în care 50 de militari au fost ucişi, iar alţi 13 au fost răniţi.

Acuzaţi de comiterea infracţiunii de ucidere din culpă, Dumitru Drăghin a primit opt ani de închisoare, Grigorie Ghiţă – şase ani, iar Ionel Zorilă – patru ani. Atât ei cât şi instituţiile la care lucrau – Aeroportul Otopeni, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne – au fost obligaţi să plătească familiilor despăgubiri în valoare totală de peste 37,5 miliarde de lei vechi.

Vestea înăbuşirii în sânge a demonstraţiilor din ziua precedentă a ajuns în scurt timp la toată populaţia Bucureştiului. Mulţi dintre supravieţuitorii măcelului din zona centrală a oraşului au fugit spre zonele industriale, unde au relatat muncitorilor cele întâmplate.

Regimul plănuia organizarea de adunări ale muncitorilor la locurile de muncă, la care să fie condamnate „actele huliganice” şi de destabilizare. Conform relatărilor ulterioare, muncitorii au refuzat, şi din contră, s-a început organizarea de proteste şi mai ample împotriva regimului. Pe la ora 7:00 dimineaţa, Elena Ceuşescu a fost informată că un mare număr de muncitori, de la mai multe platforme industriale, înaintau spre centrul Bucureştiului. Baricadele miliţiei care trebuiau să blocheze accesul spre Piaţa Universităţii şi Piaţa Palatului s-au dovedit ineficiente. La 9:30, Piaţa Universităţii era plină de oameni. La presiunea masei imense de demonstranţi, forţele armate (unităţi ale armatei, miliţiei şi securităţii) au început să fraternizeze cu demonstranţii.

După ora 10, mai mult de o sută de mii de oameni erau adunaţi pentru prima dată din proprie iniţiativă în centrul Bucureştiului (mulţimea din ziua precedentă venise la cererea lui Ceauşescu). Ceauşescu a luat un portavoce şi a încercat să se adreseze mulţumii de la balconul clădirii Comitetului Central al Partidului Comunist, dar a fost întâmpinat cu un val de dezaprobare şi furie. Elicoptere împărţeau manifeste (care nu ajungeau la mulţime din cauza vântului nefavorabil) în care se cerea oamenilor să nu cadă victime ale recentelor “tentative de diversiune”, ci să meargă acasă şi să se bucure de sărbătoarea de Crăciun.

În aceeaşi dimineaţă, între orele 9 şi 10, ministrul apărării Vasile Milea a murit în condiţii suspecte. Un comunicat de radio şi televiziune dat din ordinul lui Ceauşescu în jurul orei 11:00 spunea că Milea a fost găsit vinovat de trădare, şi că s-a sinucis după dezvăluirea trădării sale.

Cea mai populară teorie era aceea că Milea ar fi fost asasinat ca răspuns la refuzul său de a respecta ordinele lui Ceauşescu. O anchetă ulterioară realizată prin exhumarea cadavrului a concluzionat, în noiembrie 2005, că acesta s-a sinucis într-adevăr cu pistolul unui subordonat. S-a emis şi ipoteza, că intenţia sa nu a fost sinuciderea, ci provocarea unei stări de incapacitate, însă glonţul i-a secţionat o arteră, provocându-i în scurt timp moartea. Această ipoteză este contrazisă de faptul, că fostul ministru al apărării nu şi-a tras glonţul în membre, sau alte părţi nevitale ale corpului, ci spre inimă.

Aflând că Milea s-a sinucis, Ceauşescu l-ar fi numit ca ministru al apărării pe Victor Stănculescu, deşi nu există documente sau mărturii în acest sens. După o scurtă ezitare, acesta ar fi acceptat, dar a început să joace un joc dublu: pe de o parte se arăta loial cuplului dictatorial, iar pe de altă parte a început acţiuni care pot fi caracterizate drept lovitură de stat. La ora 10:07 a ordonat trupelor să se retragă în cazărmi, şi să se „parlamenteze” cu demonstranţii. În colaborare cu comandantul Diviziei V a Securităţii (care asigura paza sediului CC), generalul Iulian Vlad, a întreprins măsuri de izolare a lui Ceauşescu. Echipa de transmisionişti din sediul CC nu transmitea decât ordinele lui, şi a împiedicat de exemplu ca ordinul care dispunea mişcarea blindatelor din faţa Palatului Republicii la intrarea sediului CC să fie executat. L-a convins pe Ceauşescu să fugă cu elicopterul la unul din cele trei puncte de comandă militară secrete din ţară (probabil la buncărul din zona Piteşti, apostrofat mai târziu ca „punct atomic” într-un comunicat al televiziunii libere), dar avea deja de partea lui sprijinul generalului Rus, comandantul forţelor aeriene, care după scurt timp a dispus închiderea spaţiul aerian al României.

Refuzând să pună în aplicare ordinele represive ale lui Ceauşescu, care era comandantul suprem al armatei, Stănculescu a dat de fapt o lovitură de stat militară: „M-am aflat între două plutoane de execuţie: cel al lui Ceauşescu şi cel al revoluţionarilor!”. Stănculescu l-a „ales” apoi pe Iliescu dintre grupurile politice care încercau să preia puterea.

Ceauşescu şi soţia sa Elena au fugit din capitală cu un elicopter, împreună cu doi colaboratori loiali, Emil Bobu şi Manea Mănescu. Ei s-au îndreptat spre reşedinţa lui Ceauşescu de la Snagov şi de acolo mai departe spre Piteşti. În apropiere de Boteni (lângă şoseaua Bucureşti-Târgovişte) au abandonat elicopterul, căruia i s-a cerut să aterizeze de către armată. Călătorind cu autostopul, soţii Ceauşescu au ajuns la o staţie de cercetare agricolă aflată la 5 km de Târgovişte, de unde au fost preluaţi de miliţieni, şi transportaţi după câteva peripeţii la garnizoana din Târgovişte (UM 01378)

După fuga lui Ceauşescu din clădirea Comitetului Central se instalează haosul în Bucureşti, precedat de o stare de euforie generală. Mulţimile descătuşate invadează Comitetul Central iar birourile oficialilor comunişti sunt vandalizate. Ţintele preferate sunt portretele dictatorului şi lucrările acestuia şi ale soţiei lui, aruncate pe fereastră în semn de izbândă şi dispreţ.

La puţin timp după aceea, în jurul orei 12:15, Televiziunea Română îşi reia emisia. Mircea Dinescu şi Ion Caramitru apar în fruntea unui grup de revoluţionari, anunţând exaltaţi fuga dictatorului.

Haosul din Bucureşti cuprinde întreaga ţară. La vestea fugii cuplului dictatorial în majoritatea localităţilor din România au avut loc manifestaţii spontane de protest faţă de regimul ceauşist şi de solidarizare cu revoluţia. La unele manifestaţii de acest fel populaţia a atacat sedii de partid şi de stat, şi posturi de miliţie. Câţiva lucrători de miliţie au fost linşaţi.

Petre Roman citeşte de pe balconul CC al PCR Declaraţia în trei puncte a „Frontului Unităţii Poporului”, care este citită în jurul orei 15:00 şi la Televiziune.

În cursul după-amiezii se conturează trei centre de putere:

1. la Televiziune, unde se aflau Mircea Dinescu, Ion Caramitru, şi personajul ce mai important, sosit după ora 14:00, Ion Iliescu,
2. la sediul CC al PCR, unde erau pe de o parte revoluţionarii pătrunşi, şi pe de altă parte grupul lui Ilie Verdeţ, care a încercat să formeze un nou guvern, dar după numai 20 de minute a căzut, fiind huiduit de mulţime: „Fără comunism!”), şi
3. în Ministerul Apărării, unde se afla gen. Victor Stănculescu).

În cele din urmă, grupul lui Iliescu se deplasează la sediul CC al PCR, sunt rostite cuvântări, apoi se întorc la Televiziune, iau legătura cu gen. Stănculescu, şi în jurul orei 23:00 este anunţată constituirea Consiliului Frontului Salvării Naţionale, ca noul organ al puterii.

Opinia publică internaţională, conducătorii statelor au început să trimită mesaje de sprijin al revoluţiei române. Au trimis mesaje de sprijin: SUA (preşedintele George H. W. Bush), URSS (preşedintele Mihail Gorbaciov), Ungaria (Partidul Socialist Ungar), nou-constituitul guvern al Germaniei de Est (în acel moment cele două Germanii nu se uniseră încă), Bulgaria (Petar Mladenov, secretar-general al Partidului Comunist Bulgar), Cehoslovacia (Ladislav Adamec, lider al Partidului Comunist Cehoslovac, şi Václav Havel, scriitorul dizident, conducător al revoluţiei şi viitor preşedinte al Republicii), China (ministrul Afacerilor Externe), Franţa (preşedintele François Mitterrand), Germania de Vest (ministrul de externe Hans Dietrich Genscher), OTAN/NATO (secretarul general Manfred Wörner), Regatul Unit (primul-ministru Margaret Thatcher), Spania, Austria, Olanda, Italia, Portugalia, Japonia (Partidul Comunist al Japoniei) şi RSS Moldovenească.

Sprijinul moral a fost urmat de sprijin material. Mari cantităţi de alimente, medicamente, îmbrăcăminte, echipament medical ş.a.m.d. au fost trimise în România. În lume, presa a dedicat pagini şi uneori chiar ediţii întregi revoluţiei române şi conducătorilor acesteia.

Procesul de preluare a puterii de către noua structură politică Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN), care provenea în principal din cel de-al doilea eşalon al Partidului Comunist, nu era încă încheiat.

Odată cu lăsarea serii, obiective importante atât în Bucureşti cât şi în provincie sunt atacate cu arme de foc de indivizi necunoscuţi. Ei primesc eticheta de terorişti, şi populaţia şi armata sunt chemate să apere cuceririle fragede ale revoluţiei. Unele dintre atacurile armate sunt doar simulate cu nişte aparate care emit numai efecte de sunet şi lumină. De la Televiziune sunt transmise informaţii neverificate, contradictorii, care creează o situaţie confuză şi o stare de psihoză generală. Se vor înregistra numeroşi morţi şi răniţi, pagube materiale.

În noaptea de 22 pe 23, Jean-Louis Calderon, jurnalist francez de la postul de televiziune Canal 5, a fost călcat de şenilele unui tanc în Piaţa Palatului, la Bucureşti.

Articol apărut în ziarul Expres: „Suprapuse Direcţiei a V-a şi USLA comandourile USLA erau constituite din indivizi care “lucrau” acoperiţi în diferite posturi. Erau studenţi străini, doctoranzi şi băştinaşi devotaţi trup şi suflet dictatorului. Foarte mulţi erau arabi şi cunoşteau cu precizie cotloanele Bucureştiului, Braşovului şi ale altor oraşe din România. Pentru antrenament aveau la dispoziţie cîteva centre de instruire subterane: unul era în zona Braşovului, iar altul–se pare–chiar sub sediul fostului CC-PCR, poligon care au dat–din întîmplare cîţiva revoluţionari în timpul evenimentelor din decembrie.”
Declaraţia lui Savin Chiriţescu: „Vreau să arăt că subsemnatul şi mai mulţi colegi din aceeaşi unitate de tancuri [UM 01060 Bucureşti-Pantelimon] am capturat terorişti arabi (dintre care unul ne-a spus că este din Beirut) înarmaţi, pe care i-am predat la Marele Stat Major. Unul era student, am găsit asupra lui un pistol mitralieră de calibrul 5.62 seria UF 060866, cu cadenţă de ambreiaj, lung de vreo 40 cm, portabil pe sub haine: arma părea făcută dintr-un plastic foarte dur, cu excepţia ţevii şi a mecanismului de dare a focului.”

·         162 morti inainte de 22 decembrie

·         1107 raniti inainte de 22 decembrie

Sorin Bogdan, un revolutionar in Timisoara ne povesteste ce s-a intamplat in ziua de 22 decembrie 1989.

“in zori, mai eram vreo 2-3.000 de oameni in piata operei. rasaritul a adus tot mai multi timisoreni in piata, care s-a umplut pana spre ora 10:00, incat nu mai aveai loc sa arunci un ac. daca n-ati fost acolo atunci, nu va puteti imagina atmosfera. dupa o noapte in care ne-am zgribulit un pic, soarele stralucea vesel, confirmandu-ne inca o data ca suntem pe calea cea dreapta. nu dormisem o clipa, dar nu simteam nici urma de oboseala. era atata energie pozitiva in piata aia, incat nu mai iti trebuie nici mancare, nici apa, nimic.

“libertate !” era strigatul care se repeta cel mai des, facand sa vibreze zidurile vechilor cladiri din piata, cu o energie inimaginabila. cei din balcon reusisera sa vorbeasca toata noaptea la microfon si dimineata s-a asternut peste ei ca o usurare. niciodata, nu voi mai trai momentele acelea. parca eram hipnotizat.

in zori, mai eram vreo 2-3.000 de oameni in piata operei. rasaritul a adus tot mai multi timisoreni in piata, care s-a umplut pana spre ora 10:00, incat nu mai aveai loc sa arunci un ac. daca n-ati fost acolo atunci, nu va puteti imagina atmosfera. dupa o noapte in care ne-am zgribulit un pic, soarele stralucea vesel, confirmandu-ne inca o data ca suntem pe calea cea dreapta. nu dormisem o clipa, dar nu simteam nici urma de oboseala. era atata energie pozitiva in piata aia, incat nu mai iti trebuie nici mancare, nici apa, nimic.

“libertate !” era strigatul care se repeta cel mai des, facand sa vibreze zidurile vechilor cladiri din piata, cu o energie inimaginabila. cei din balcon reusisera sa vorbeasca toata noaptea la microfon si dimineata s-a asternut peste ei ca o usurare. niciodata, nu voi mai trai momentele acelea. parca eram hipnotizat.

in jurul pranzului, s-a anuntat ca in bucuresti, demonstrantii au inconjurat cladirea comitetului central si ceausescu a fugit cu un elicopter. m-am dus pana in apartamentul parintilor lui liviu butoi si am urmarit siderat prima transmisie in direct a televiziunii romane libere, cu mircea dinescu si ceilalti si m-a cuprins o exaltare vecina cu nebunia. am coborat in piata si lume plangea. ne imbratisam cu totii, eram coplesiti de o fericire pe care doar noi o puteam intelege cu adevarat, dupa aproape o saptamana in care ne-am luptat singuri cu regimul comunist. nu exista in noi nici o urma de repros pentru restul tarii care indraznise atat de tarziu sa ne sara in ajutor. doar o imensa fericire care ne coplesea. niciodata n-am fost cutremurat mai adanc de sentimentul de a fi liber, pe care nu-l voi uita pana voi muri.

deja, incepeau sa se faca jocuri pe care noi nu le mai intelegeam. nici macar nu le sesizam. il voiam si pe balan, pentru ca era banatean, il aplaudam si pe iliescu, fiindca – dupa atatia ani in care ne condusese acritura de ceausescu – era primul care avea un zambet ceva mai cald pe buze. ne-a pacalit cateva momente. nu mai mult. nu avea cum sa ne pacaleasca mai mult de cateva zile, pentru ca nu iradia aura libertatii pe care noi o intuiam. acea aura care ne-a condus spre victorie in saptamana crunta de lupta cu gloantele. primul semn de intrebare l-am avut in acea noapte, cand a spus ca ceausestii “au intinat cauza socialismului”.

in timp ce pe holurile operei se faceau si se desfaceau guverne si partide, in piata in care habar n-aveam de negocierile lor, noi cantam “desteapta-te romane”, jucam hora unirii, plangeam impresionati de tot felul de poezii care acum mi se pare ridicole si ne entuziasmam la orice veste – inventata sau nu – pe care cineva ne-o anunta la microfon.

nu mai aveam nici o indoiala ca vom schimba regimul comunist. va dati seama cat de innebuniti am fost cand primul ofiter al armatei romane a aparut in balconul operei, sa ne spuna ca militarii au trecut de partea revolutiei. era viorel oancea, un maior de la o unitate obscura de transmisiuni, al carui noroc a fost ca locuia chiar in piata si, dupa zile de consemnare in cazarma, fugise si el pana acasa, ca sa-si linisteasca familia. lumea l-a luat de-o aripa si s-a trezit in balconul operei, unde nu putea decat sa spuna “armata e cu noi !”. mai tarziu, aceasta joc al sortii l-a facut primar al timisoarei.

spre seara, m-am dus pana la studioul lui liviu butoi, de langa liceul “c.d.loga”, sa ne uitam la televizor. deja jocurile se faceau la bucuresti si spectacolul pe care-l vazusem in ultimele doua zile in piata operei se mutase in studiourile televiziunii romane libere. totul era la fel, doar ca la scara nationala, la fel de patetic si dramatic, impresionant pana la lacrimi si total penibil. intr-un cuvant, fascinant.

multi timisoreni se mutasera in fata televizoarelor. manifestantii de la mitingul din piata operei ramaneau tot mai putini. timisorenii intelesesera ca si-au facut datoria si voiau sa vada cum se scrie mersul istoriei la bucuresti. eram fericiti sa-i vedem la televizor pe dinescu, doina cornea, liiceanu… rebengiuc ne-a impresionat teribil cu gestul cu hartia igienica. zambetul lui iliescu. puloverul lui petre roman, despre care aveam sa aflu mai tarziu ce fusese crosetat de amanta lui din vremea aceea. barba lui gelu voican-voiculescu, impartit intre metafizica si clitoris. aceiasi prezentatori de la tvr, pe care-i iertasem pentru cat de jegosi au fost doar cu cateva zile in urma. sergiu nicolaescu. personaje ciudate. nebuni. exaltati. o fauna fascinanta !

cand a inceput din nou sa se traga in piata palatului din bucuresti am fost stupefiati. ne uitam cu inima stransa, cu fetele aproape lipite de televizor, cu sufletul alaturi de fratii nostri din bucuresti. deodata, pamantul a inceput sa se cutremure. o huruiala infernala clatina cladirea. m-am uitat la liviu si am fugit in strada. ne-am dus la coltul dinspre parcul de langa liceu. imediat, am auzit doua focuri de arma si zbarnaitul ricoseurilor unor gloante din asfalt, la cativa metri in fata noastra.

ne-am aruncat dupa gardul de beton al vilei de pe colt. strada se cutremura sub senilele unor tancuri care veneau dinspre calea girocului si mergeau spre piata operei. am inghetat. nu stiam de partea cui sunt. apoi am auzit vocile celor din balconul operei, care dirijau amplasarea celor doua tancuri. se tragea si in piata operei, unde mai ramasesera, la ora aceea (era pe la miezul noptii), vreo cateva sute de timisoreni. cei de la microfoane ii ajutau pe oamenii din piata sa se tarasca spre pasaj sau spre strazile din jur. cine dracu’ trage ?

luminile pe strazi erau stinse, dar, de cate ori scoteam capul de dupa gardul de beton, zburau gloante spre noi. ne-am prins ca era un tragator in hotelul partidului, insa – o jumatate de ora mai tarziu – a inceput sa traga inca un dobitoc dupa noi, dinspre cladirea postei. ne-am cacat pe noi de frica si ne-am tarat inapoi in vila unde aveam studioul. liviu mai avea o camera la mansarda cladirii, unde am urcat pe bajbaite, incercand sa vedem ceva in bezna de afara. degeaba. tot ce puteam intelege erau indicatiile din balconul operei: “aia doi de langa ceas ! fugiti acum, cand trag ai nostri !” urma o rafala de mitraliera de pe tanc, intr-o tonalitate sumbra. apoi alte indicatii: “retrageti-va in pasaj ! hai ! acum !” si iar rafale. imi tremurau mainile de emotie si as fi vrut sa fiu in piata, dar era imposibil sa ajungem acolo. era prea riscant.

ne-am intors in fata televizorului. la bucuresti era acelasi infern. aparusera teroristii. am adormit in zori, cu nasul in ecran. nu mai intelegeam nimic…”

Evenimentele din Timişoara au fost descrise în jurnalele de ştiri ale radiourilor Radio Europa Liberă şi Vocea Americii, ascultate clandestin de către români, precum şi de către studenţii care se întorceau acasă pentru sărbătorile de Crăciun.
La propunerea primarului capitalei, Barbu Petrescu, a fost convocată pentru 21 decembrie în jurul prânzului o mare adunare populară menită să exprime sprijinul populaţiei faţă de conducerea de partid şi de stat. Vorbind de la balconul Comitetului Central (CC), Ceauşescu a evocat o serie de realizări ale „revoluţiei socialiste” şi ale „societăţii socialiste multilateral dezvoltate” din România. Populaţia, totuşi, a rămas indiferentă, doar rândurile din faţă sprijinindu-l pe Ceauşescu cu scandări şi aplauze. Lipsa sa de înţelegere a evenimentelor şi incapacitatea de a trata situaţia au ieşit din nou în evidenţă când a oferit, într-un act de disperare, creşterea salariilor muncitorilor cu o sumă de 100 de lei pe lună, şi a continuat să laude realizările “Revoluţiei Socialiste”, neînţelegând că altă revoluţie se desfăşura chiar în faţa sa.
Mişcări bruşte venind de la periferia adunării şi sunetul unor petarde au transformat manifestaţia în haos. Speriată la început, mulţimea a încercat să se împrăştie. O parte dintre participanţii la adunare s-au regrupat lângă hotel Intercontinental şi au început o manifestaţie de protest care apoi a devenit revoluţie.
Încercările ulterioare ale cuplului Ceauşescu de a recâştiga controlul mulţimii folosind formule ca „Alo, alo!” sau „Staţi liniştiti la locurile voastre!” au rămas fără efect. Mulţimea a plecat pe străzi, aducând capitala, la fel ca Timişoara şi alte oraşe importante, în dezordine. Oamenii strigau sloganuri anticomuniste şi anticeauşiste: „Jos dictatorul!”, „Moarte criminalului!”, „Noi suntem poporul, jos cu dictatorul!”, „Ceauşescu, cine eşti/Criminal din Scorniceşti”. În cele din urmă, protestatarii au invadat centrul din Piaţa Kogălniceanu până în Piaţa Unirii, Piaţa Rosetti şi Piaţa Romană. Pe statuia lui Mihai Viteazul din apropierea Universităţii Bucureşti, un tânăr flutura un tricolor fără stema comunistă.
Ceauşescu, soţia sa, precum şi alţi oficiali şi membri ai CPEx s-au panicat, iar Ceauşescu s-a întors în interiorul clădirii CC. Transmisiunea directă a mitingului a fost întreruptă, dar oamenii care se uitau la televizor văzuseră destul ca să îşi dea seama că se întâmpla ceva neobişnuit.
În cursul după-amiezii, Nicolae Ceauşescu a ţinut o teleconferinţă fulger cu prim-secretarii comitetelor judeţene de partid, în cadrul căreia a vorbit aproape numai el, declarând, că evenimentele ultimelor zile sunt dovada unei acţiuni organizate şi dirijate, cu scopul destabilizării ţării, şi îndreptate împotriva integrităţii şi independenţei României. S-a pronunţat pentru mobilizarea generală a între¬gului activ de partid şi de stat, a tuturor forţelor armate, (Miliţie, Securitate, unităţi mi¬litare). „Trebuie să demascăm şi să respingem cu hotărâre această acţiune şi să o lichidăm. Nu se poate pune decât problema lichidării în cel mai scurt timp a acestor acţiuni conjugate împotriva integrităţii, independenţei, a construcţiei socialiste, a bunăstării poporului.” În continuare, a dat ordin pentru constituirea în fiecare întreprindere, până la nivelul de secţii, a unor „grupe de apărare”. Monologul său a fost întrerupt doar pentru un scurt timp de doi participanţi: prim-secretarul judeţului Cluj, Constantinescu, care a cerut – „pentru câteva zile măcar” – instituirea stării de necesitate şi în municipiul Cluj-Napoca, iar primul-secretar al judeţului Brăila, Lungu, a raportat milităreşte: „Tovarăşe secretar gene¬ral, vă raportez că în adu¬nările ţinute cu comuniştii, cu oamenii muncii şi-au exprimat totala indignare şi au condamnat hotărât ma¬nifestările elementelor reac¬ţionare. Aici activitatea se desfăşoară normal şi hotărât pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. Vă asi¬gurăm că vom face totul pentru îndeplinirea indicaţiilor ce ni le-aţi dat. Am terminat, să trăiţi.”

Cu trecerea timpului, la Bucureşti tot mai mulţi oameni ieşeau în stradă. Începând cu orele 18 a început reprimarea propriu-zisă care a durat până la a doua zi, ora trei dimineaţa. Protestatarii – neînarmaţi şi neorganizaţi – au fost întâmpinaţi de soldaţi, tancuri, TAB-uri, ofiţeri ai USLA (Unitatea Specială de Lupta Antiteroristă) şi ofiţeri de Securitate îmbrăcaţi în haine civile. Se trăgea asupra mulţimii de pe clădiri, străzi laterale şi din tancuri. S-au înregistrat multe victime prin împuşcare, înjunghiere, maltratare, strivire de vehiculele armatei. Un TAB a intrat în mulţime în apropierea Hotelului Intercontinental. Pompierii blocau mulţimea cu jeturi de apă puternice, iar miliţienii băteau şi arestau oamenii. Protestatarii au reuşit să construiască o baricadă de apărare în faţa Restaurantului Dunărea, care a rezistat până la miezul nopţii, dar a fost în cele din urmă doborâtă de forţele de ordine.
Cei capturaţi au fost adunaţi în puncte de colectare (unul se afla în faţa Hotelului Negoiu, iar altul, în spaţiul aflat în faţa fostului Minister al Comerţului Exterior – staţia de troleibuze Piaţa Universităţii), duşi pentru identificare şi înregistrare pe platoul fostei Miliţii a Capitalei, iar apoi transportaţi la închisoarea Jilava.
Reprimarea a devenit foarte dură îndeosebi după lansarea zvonului între scutieri că în Piaţa Romană mai mulţi colegi de-ai lor au fost înjunghiaţi cu şurubelniţe. La un moment dat, toţi pasagerii care au coborât la staţia de metrou Piaţa Universităţii (inclusiv femeile, bătrânii şi copiii) au fost maltrataţi. Cei prinşi erau bătuţi, târâţi pe jos, obligaţi să se culce pe burtă, unii peste alţii, în grămezi. Focuri de armă continue s-au auzit până la 3:00 dimineaţa, oră la care supravieţuitorii au părăsit străzile. După înăbuşirea revoltei, caldarâmul a fost spălat de sânge de maşinile Salubrităţii.

Răniţii şi morţii au fost transportaţi mai ales la Institutul de Medicină Legală, Spitalul de Urgenţă, Spitalul Colţea şi secţia de neurochirurgie a Spitalului Gheorghe Marinescu. Procuratura Generală şi Direcţia Sanitară au interzis autopsierea victimelor decedate. S-a dat ordinul – la fel cum s-a procedat şi cu revoluţionarii ucişi la Timişoara – de incinerare a cadavrelor.
Dovezi despre evenimentele din acea zi se află şi în fotografiile făcute din elicopterele trimise să survoleze zona şi de turiştii aflaţi în turnul hotelului Intercontinental, aflat lângă Teatrul Naţional Bucureşti şi peste drum de Universitate.

Coloane masive de muncitori au intrat în oraş. 100.000 de protestatari au ocupat Piaţa Operei (astăzi „Piaţa Victoriei”) şi au început să strige sloganuri anti-guvernamentale: „Noi suntem poporul!”, „Armata e cu noi!”, „Nu vă fie frică, Ceauşescu pică!”.

În foaierul Teatrului Naţional din Timişoara o serie de cetăţeni curajoşi vor crea Frontul Democratic Român, cu un Program politic în care se regăseau cererile celor aflaţi în Piaţă. Între timp, Emil Bobu şi Constantin Dăscălescu au fost desemnaţi de Elena Ceauşescu să se întâlnească cu o delegaţie a protestatarilor; totuşi, ei au refuzat să îndeplinească revendicările oamenilor şi situaţia a rămas în mare parte neschimbată.

Tenuri încărcate cu muncitori de la fabrici din Oltenia au sosit la Timişoara. Regimul a încercat să-i folosească la înăbuşirea protestului, dar până la urmă aceştia s-au alăturat timişorenilor. Un muncitor explica: „Ieri, directorul fabricii noastre şi un oficial al Partidului ne-au strâns în curte, ne-au dat bâte din lemn şi ne-au spus că huliganii şi ungurii devastează Timişoara şi că este de datoria noastră se mergem acolo şi să ajutăm la înăbuşirea demonstraţiilor. Dar acum mi-am dat seama că nu este adevărat.”

Ceauşescu se întoarce din Iran şi, seara, ţine o cuvântare la radio şi televiziune. Condamnă huliganii şi fasciştii de la Timişoara care au distrus magazinele şi oraşul. De asemenea, emite un decret prezidenţial pentru instituirea stării de necesitate pe teritoriul judeţului Timiş.

Între timp, timişorenii încep să ţină discursuri de la balconul Comitetului Judeţean şi se organizează, convinşi că Timişoara este deja un oraş liber. Unii dintre protestatari se baricadează în clădirea Operei şi elaborează, pe parcursul nopţii, Proclamaţia de la Timişoara. Prin aceasta, ei cereau:

Demisia lui Ceauşescu
Alegeri libere
Libertatea cuvântului şi a presei
Scoaterea din arest a dizidenţilor politici
Pedepsirea celor care au tras asupra populaţiei

Treptat situaţia iese de sub controlul autorităţilor. Mai mulţi militari încep să fraternizeze cu demonstranţii. La sfârşitul zilei, Timişoara este declarată oraş liber de către demonstranţi.

Revoluţia se extinde şi în alte localităţi din Timiş: Lugoj, Jimbolia, Sânnicolau Mare şi Deta.

La Opera din Timişoara, manifestanţii se organizează, susţin discursuri. Primul organism revoluţionar este constituit aici: Frontul Democratic Român. Între timp, pe străzile oraşului continuau ciocnirile între forţele de ordine şi demonstranţi.

Autorităţile au început să realizeze că nu vor face faţă valului de proteste nici dacă armata va trage din nou în plin. Prim-secretarul judeţului Timiş, Radu Bălan, a încercat în disperare cartea negocierilor. S-a dus la uzina Elba pentru a-i linişti pe muncitori, dar a fost luat ostatic.

La faţa locului a venit şi Ştefan Guşă, însoţit de un pluton de militari. Guşă a reuşit într-un final să îl elibereze pe Bălan după discuţii paşnice. Reconcilierea a fost însă doar de scurtă durată. Spre seara zilei de 19 decembrie, demonstranţii din centrul oraşului s-au confruntat din nou cu militarii. 7 persoane au murit şi aprope 100 au fost rănite.

New York Times scria:

[Da-ti click pe imagine pentru a mari]

Pentru inlaturarea, in parte, a urmelor genocidului comis la Timisoara, in seara de 18 decembrie 1989 generalul Nuta Constantin i-a convocat pe Mihalea Velicu, Emil Macri, Filip Teodorescu, Traian Sima, Nicolae Ghircoias, Ion Deheleanu si Ion Corpodeanu, carora le-a transmis ordinul de a fi ridicate cadavrele de la morga Spitalului Judetean din Timisoara si de a le transporta la Bucuresti. Cu acest prilej s-a stabilit ca Nicolae Ghircoias, director al Institutului de Criminalistica din Inspectoratul General al Militiei, sa coordoneze activitatea de selectare a cadavrelor ce urmau a fi ridicate, intrucat acesta cunostea situatia mortilor si ranitilor.
Ion Deheleanu urma sa asigure autovehiculul frigorific de mare tonaj iar Corpodeanu sa desemneze ofiterii de militie care urmau sa ridice cadavrele din morga si sa le incarce in autovehicul. Conform planului stabilit, Deheleanu a luat legatura telefonic cu inginerul Dan Rotariu de la autobaza “Comtim”, caruia i-a cerut sa trimita la inspectorat un autovehicul frigorific.
Pentru ridicarea cadavrelor si incarcarea lor in autovehicul, Ion Corpodeanu i-a desemnat pe ofiterii de militie Iosif Veverca, Gheorghe Avram, Eugen Mita, Laurentiu Preda, Tiberiu Grui si Eugen Peptan. La spital Corpodeanu si Ghircoias s-au deplasat la doctorul Ovidiu Golea, directorul Spitalului Judetean. Acestuia i-au cerut sa deschida morga pentru a o degreva de cadavre, cu precizarea ca acestea urmeaza a fi depozitate intr-un alt loc, mai bun, pentru conservarea lor.
Intre orele 1.30 si 4.15 cei sase ofiteri desemnati de Corpodeanu au incarcat in autovehicul 40 de trupuri neinsufletite indicate de Ghircoias, care intocmise anterior situatia mortilor. Pentru reusita operatiunii si pentru a nu fi descoperiti de personalul medical, Corpodeanu si Ghircoias au luat masuri pentru intreruperea iluminatului din curtea spitalului.
In jurul orei cinci dimineata, conform planului stabilit, autovehiculul a plecat spre Bucuresti, escortat de “Dacia” in care se mai aflau doi ofiteri de militie. Potrivit intelegerii, cele doua autovehicule au fost asteptate la km 36, langa Bucuresti, de o echipa de ofiteri condusa de Ion Baciu, seful Directiei Economice din IGM. Aici numerele de inmatriculare ale celor doua autovehicule au fost inlocuite cu altele de Bucuresti iar conducerea lor a fost preluata de o echipa de ofiteri din IGM.
In noaptea de 19 spre 20 decembrie 1989, dar si a doua zi, cele 40 de cadavre au fost incinerate in Crematoriul “Cenusa” iar cenusa a fost incarcata in patru tomberoane si apoi aruncata intr-o gura de canal de pe raza comunei Popesti Leordeni.

“Corpodeanu mi-a spus a mortii vor fi dusi la Arad sau Cluj in vederea conservarii”

Nicolae Ghircoias a recunoscut in instanta, in totalitate, savarsirea infractiunilor retinute in sarcina sa. Singura aparare pe care si-a formulat-o a fost ca a executat un ordin. Iata declaratia sa din timpul procesului public al revolutiei, transmis pe toate posturile nationale de radio si televiziune.
“Fara nici un fel de introducere, Corpodeanu l-a intrebat pe doctorul Golea daca are cheia de la morga. Golea a iesit si dupa circa un minut a revenit cu cheia. El ne-a condus pe scari, prin subsol, pe niste culoare, pana la morga. Corpodeanu si doi ofiteri au iesit in curte. Eu cu doctorul Golea am ramas in prosectura. Erau foarte multe cadavre. Nu cunosteam cine sunt persoanele identificate, nu dispuneam decat de un petic de hartie, cu un nume si un numar. In timp ce ma aflam in morga si imi puneam problema cum sa stabilesc cu cei decedati, Corpodeanu a venit si i-a cerut doctorului Golea cheile de la lacatul de la poarta spitalului. Golea a venit cu un manunchi de chei. Nu dupa mult timp poarta a fost deschisa, pentru ca am vazut intrand o autoizoterma in curte. S-a trecut la ridicarea celor identificati. A ridicat o persoana, a ridicat doua. Atunci am intrebat ce fac, unde-i duc. Pare-mi-se, Corpodeanu mi-a raspuns ca vor fi dusi la Arad sau Cluj in vederea conservarii, pana se linistesc spiritele. El mi-a mai spus ca au fost incarcate 40 de cadavre. De la spital am plecat la inspectorat. In urma noastra venea autoizoterma. L-am intrebat de ce vine autoizoterma dupa noi. A spus ca asa e ordinul. I-am raportat lui Nuta ce persoane identificate au ramas in morga. Era vorba de 16 cadavre, zece cunoscute si alte sase cu posibilitati de identificare”, a declarat in timpul procesului Nicolae Ghircoias.

“Unii dintre decedati prezentau cate patru-cinci plagi impuscate”

“Unii dintre decedati prezentau patru-cinci plagi impuscate, atat la nivelul coastelor, cat si la nivelul abdomenului. Foarte putini au avut plagi la nivelul capului. Despre un caz imi amintesc ca mi-a semnalat doctorul Golea; era vorba de o tanara adusa de colegi care avea decupat efectiv osul cranian, pe o portiune de 15-16 cm. Impuscaturile erau grupate, ceea ce denota ca s-a tras foc automat. Cele 40 de cadavre nu au fost autopsiate. Miroseau greu. Mirosul in morga era insuportabil. Procuratura daduse aprobare ca acesti decedati sa nu mai fie necropsiati. Pe 21 decembrie 1989 Nuta mi-a ordonat sa distrug registrele, respectiv fisele preluate de la Spitalul Judetean, plicurile cu impresiuni digitale si notitele cu datele despre cadavrele din morga. Am coborat la etajul doi, unde erau niste birouri ale criminalistilor, l-am luat pe seful de birou, maiorul Gelu Popovici. Pentru ca nu cunosteam unde e crematoriul inspectoratului, l-am rugat sa vina cu mine sa aruncam astea in foc. M-a insotit pana la usa crematoriului. I-am dat pachetul si i-am spus: “Du-te si pune-l in foc!”. Era un fum foarte mare, nu se vedea ce e inauntru, nu cunosteam topografia locului. Imi facea impresia ca trebuie strabatute mai multe incaperi, nici azi nu stiu. Nuta era in curtea Militiei, langa un ARO de culoare alb-gri, si mi-a spus cand am iesit din cladire: “Distruge tot, urca-te intr-o masina si pleaca!”", suna o alta parte din declaratia lui Ghircoias.

Material realizat cu sprijinul Asociatiei “Memorialul Revolutiei 16-22 Decembrie 1989″ Timisoara

În dimineaţa acelei zile, centrul Timişoarei era păzit de soldaţi şi agenţi de Securitate în haine civile. Primarul Moţ a cerut o adunare a partidului la Universitate, cu scopul de a condamna „vandalismul” zilelor precedente. De asemenea a decretat legea marţiala, interzicând populaţiei să circule în grupuri mai mari de două persoane
Pe parcursul după-amiezei de 18 decembrie, un grup de 30 de tineri ies în faţa Catedralei, în urma repetiţiilor de colinde. Alţi 500 de manifestanţi li se alătură. S-a tras asupra lor! Nu au avut unde sa se ascundă deoarece catedrala era inchisă. Au fluturat un steag din care fusese decupată stema comunistă şi au cântat ”Deşteaptă-te române!” (un vechi cântec patriotic care fusese interzis din 1947) şi au scandat lozinci împotriva sistemului. S-a tras asupra lor, unii dintre ei au murit, alţii au fost răniţi grav, în timp ce unii au avut norocul să scape.

În aceeaşi seară, 43 de cadavre ale celor împuşcaţi mortal la demonstraţie, dar şi ale unor răniţi executaţi în Spitalul Judeţean, au fost sustrase de la morga spitalului şi duse la Bucureşti pentru ca urmele represiunii să fie şterse. Cadavrele vor fi incinerate la crematoriul „Cenuşa” din Bucureşti, cenuşa a fost colectată în patru pubele de gunoi şi ulterior deversată într-o gură de canal aflată pe raza localităţii Popeşti-Leordeni, Ilfov.

În aceasi seara George Ardelean s-a dus în Calea Girocului, unde în seara dinainte se desfăşuraseră lupte între revoluţionari şi forţele de ordine. În discuţia înregistrată este vorba de un bărbat care fusese ucis şi a cărui trup a fost luat apoi de autorităţi. Se banuieste că persoana ucisă ar putea fi Aparaschivei Valentin.

Transcriere înregistrare:
00:00 Femeie: (neînţelegibil)
00:10 Femeie: Ce glonţ a fost, de ce calibru.
00:12 Femeie: Să recupereze glonţul.
00:17 Femeie: Aicea, în spate.
00:18 Femeie: Primul (neînţelegibil) uitaţi.
00:21 Femeie: Aici l-o omorît şi femeia l-a ţinut în casă, nu? Şi o văzut că lumea se adună, că face investigaţii, l-or luat (femeie: să nu se mai adune lumea). L-or luat. Or venit după el, or trecut patrulele pe aicea în continuu. (neînţelegibil) să nu se facă investigaţii, l-or luat.
00:36 Bărbat: Cine l-o luat?
00:37 Aceeaşi femeie: Cine? Tata o venit de sus, sau din groapă
00:44 Bătrînă: Săraca are trei copii.
00:47 Femeie tînără: 2 fete are.
00:49 Bătrînă: Unde e fotografia?
00:51 Tînără: Acolo sus e, nu ştiu dacă vedeţi, că-i acolo.
00:55 Bărbat: Aici, aici.
00:56 Femeie: Aici
00:58 Bărbat: Deci au murit (neînţelegibil)
00:59 Femeie: Nu domnule, a murit aseară, azi noapte între unu şi două, aici l-au împuşcat în casa scării. Femeia l-o dus sus, că e bărbatul ei, nu? Na, şi l-o pus în pat, să-i facă, să-i facă înmormîntarea şi totul, s-au pus drapele, aşa e obiceiul. A văzut că lumea se adună. A murit pe loc, bineînţeles. (bărbat: cînd l-a luat?) Între unu şi două, azi-noapte. O văzut că lumea se adună, nu ştiu ce, au trecut, au observat, ca să facă investigaţii din nou au venit şi l-au luat. I-au făcut şi (neînţelegibil) şi de toate. Chipurile, că-l duce să-i facă autopsie. Da. (bărbat: ce autopsie?) Să recupereze glonţul, că le trebuie.

Protestatarii au intrat în Comitetul Judeţean şi au aruncat pe fe reastră documentele partidului, broşurile de propagandă, scrierile lui Ceauşescu, portretele familiei Ceauşescu, dar şi mâncarea din frigiderele instituţiei. Ministrul Apărării de atunci, generalul Vasile Milea, anunţă Bucureştiul că judeţul Timiş este în stare de necesitate şi cere intervenţia în forţă a armatei.. Protestatarii au încercat din nou să incendieze clădirea, dar de această dată au fost opriţi de unităţi militare. Armata a eşuat în încercarea sa de a restabili ordinea, reuşind să transforme Timişoara într-un infern: focuri de armă, victime, lupte de stradă, maşini în flăcări, TAB-uri care transportau forţe de securitate înarmate şi tancuri. Conform martorilor, în jurul orei 16 se trage primul foc de armă asupra manifestanţilor strânşi în piaţa numită acum Piaţa Libertăţii.  După ora 20:00, se trăgeau focuri de armă din Piaţa Libertăţii până la Operă, inclusiv în zona podului Decebal, Calea Lipovei şi Calea Girocului. Tancuri, camioane şi TAB-uri blocau accesul în oraş, în timp ce elicopterele patrulau zona. După miezul nopţii protestele s-au domolit. Ion Coman, Ilie Matei şi Ştefan Guşă au inspectat oraşul.

Între timp, la Bucureşti, pe 17 decembrie 1989, Ceauşescu a obţinut din partea CPEx aprobarea folosirii forţei pentru înăbuşirea revoluţiei de la Timişoara. După-amiază sosesc 11 ofiţeri superiori din conducerea Miliţiei, Securităţii şi Armatei, toţi sub comanda lui Ion Coman, secretarul Comitetului Central al PCR. Este declanşată operaţiunea Radu cel Frumos, ce cuprinde acţiuni specifice stării de război.

59 de timişoreni au murit atunci, câteva sute au fost răniţi. 40 de cadavre au fost incinerate la o groapă de gunoi din Bucureşti, iar cenuşa lor, aruncată la canal.

Represaliile nu au reusit decat sa ii indarjeasca pe protestatari.

La caderea noptii, intrarea in Timisoara a fost blocata cu tancuri, TAB-uri si camioane militare in timp ce elicopterele survolau orasul. Dar a doua zi, pe 18 decembrie, protestele au fost reluate si mai puternic.

În jurul bisericii reformate din Piaţa Maria, credincioşii reformaţi  demonstrează  paşnic,  cu  lumânări  în mâini, păzindu-l pe pastorul  Laszlo Tökés care urma să fie eva­cuat. Apare primarul Petre Moţ care, împreună  cu Laszlo Tökés,  încear­că să liniştească lumea  din stradă. Reformaţilor li se adaugă oameni ai Timişoarei de toate vârstele, pro­fesiile şi credinţele, adunaţi spontan într-un act generos de solidaritate şi expresie a dorinţei de libertate şi de­mocraţie.
O parte  a  mulţimii  se  în­dreaptă spre Căminele Studenţeşti spre a aduna noi demonstranţi.  Se  ajunge   la sediul Comitetului  Judeţean  PCR  unde au loc altercaţii cu autorităţile.  Se operează primele arestări.

După-amiaza se întâmplă ine­vi­tabilul:  în jurul orelor 16,00 – 17,00  se adunaseră deja peste  400 de per­soane.  Sunt blocate două tramvaie de către  un  grup  de  tineri care strigă pentru prima dată “Jos cu Ceauşescu!”. După un moment de debusolare, mulţimea începe să strige: “Jos cu Ceauşescu!”. Un tânăr a oprit un tramvai şi a strigat “Mă numesc Daniel Zăgănescu şi nu mi-e frică de Securitate. Jos Ceauşescu!”

Mulţimea se întoarce într-un număr şi mai mare în Piaţa Maria, apoi în Piaţa Operei, scandând o serie  de lozinci anticomuniste.

Pe drum sunt distruse pancar­dele de propagandă care împânzeau oraşul. Acum se naşte drapelul
revoluţiei, steagul din care a fost decupată stema comunistă.

Manifestanţii sunt din nou întâmpinaţi de forţele de ordine,  miliţieni,  militari sau civili înarmaţi. Cu toată  rezistenţa, sunt nevoiţi să se retragă. O mare parte sunt arestaţi, bătuţi şi duşi în arestul Miliţiei

Alarmat de ceea ce se întâmpla la Timişoara, Ceauşescu orga­ni­zează de urgentă o teleconferinţă cu factorii de decizie de acolo. Va da ordin să se deschidă foc fără so­maţie împotriva civililor. Ordinul va fi dus la îndeplinire şi la Timişoara vor cădea primele victime în după-amiaza aceleiaşi zile

Conform declaraţiilor victi­me­lor, cei care au deschis foc asupra mulţimii au fost cadre ale M.A.P.N., ale Ministerului de Interne şi ale Securităţii.

Centrul oraşului este acoperit de sute de demonstranţi. Se în­mulţeşte şi numărul  securiştilor în civil. Semnele bătăliei pluteau în aer.

Pe treptele Catedralei se adună un grup de copii şi tineri civili care încep să scandeze: “Jos Ceau­şes­cu!, Libertate! Vrem o ţară liberă!” Dintr-un transportor blindat se trag rafale care seceră mulţimea. Actul  crud  şi  absurd  care a avut loc sub privirile timişorenilor a întărâtat şi mai mult. În diverse zone începe o luptă deschisă  cu  cei  care  au  decis  să  susţină  în continuare  un  regim compromis. Se aruncă cu pietre şi cu sticle incendiare înspre maşinile şi transportoarele din care se trăgea.

Din dorinţa de a se şterge ur­mele, în noaptea de 18 spre 19 de­cembrie, din incinta Spitalului Ju­de­ţean sunt sustrase cadavrele celor ucişi. Vor  fi  transportate  în secret  la  Bucureşti,  unde vor fi arse la crematoriu. Familiile celor dispăruţi   urmau să fie informate că rudele lor au fugit peste graniţă… Autorităţile  au  dat  ordin ca o parte a eroilor martiri să fie îngropaţi într-o groapă comună. Documentele  care dovedeau cauza de­ceselor au fost, de ase­me­nea, distruse…

EROII NU MOR NICIODATA!

Mda….este adolescenta… are problemele ei si nu vrea sa stie nimeni cine este… (Ce chestie… “Nu vrea sa stie nimeni cine este”… Suna asa putin, a dubla negatie… Corect? Adica… probabil ar suna mai bine… “Vrea sa stie nimeni cine este”, sau “Nu vrea sa stie toti cine este”… Ultima a sunat cam ca si “Vrea sa stie doar unii” cam asa si este… doar 2 persoane stiu cine este Ce mult imi place asta Gata tre sa inchid paranteza ca am scris prea mult in ea.. Nu ati sesizat asta, nu? )

Deci… (Fara deci ca suna urat… ) Deci dupa cum am spus doar 2 persoane stiu cine este. Eu si ea Fain, asa-i? Cu aceasta persoana am sa impart eu blogul… Defapt nu il impart… doar ca o sa public eu lucruri scrise de acea persoana Imi place stilul ei si de aceea am rugat-o sa colaboreze cu mine la acest blog… Bineinteles ca a spus da.. Persoana este Cryss…. Ca sa stiti ce a scris Cryss o sa pun la titlu la posturile ei “by Cryss” Stati linistiti o sa revin si eu cu ceva povesti noi

Aaaaaaaaaaaaaa…. era sa uit Cryss este doar un pseudonim!

Bye!

La meciurile jucate acasa atmosfera creata de suporterii politehnicii a fost incendiara! Va voi arata coregrafiile pregatite de Galeria Alb-Violeta! Sper sa va placa! Enjoy!

Meciul FC Timisoara-Sahtior Donetk (0-0)

Meciul FC Timisoara-Vfb Stuttgart

Presa din Munchen…Poli Timisoara-VFB Stuttgart
“Cei mai frumosi suporteri din Europa, cea mai frumoasa atmosfera traita vreodata de reporterii nostrii pe un stadion de fotbal. Publicul Timisorean este cu siguranta cel mai fair-play si cel mai educat din cate ne-a fost dat sa vedem. Timisoara per ansamblu a dat o lectie de civilizatie, cu care unii suporteri germani nu erau obisnuiti, in special cei care au avut in ultimii ani deplasari in bucuresti. Ceea ce s-a intamplat in oras, inaintea meciului, pe stadion, in timpul meciului si prestatia “ultrasilor” Romani dupa meci, a fost o lectie de civilizatie, un exemplu de urmat.”

prezervative?

>Prezervative NIKE: Just do it.

>Prezervative Pepsi: Ask for more

>Prezervative Pringles: Faci o data pop, nu poti face stop

>Prezervative M&M: Ti se topesc in gura si nu in mana

>Prezervative Visa: NU iesi din casa fara el

>Prezervative Yahoo: Do you Yahoo?

>Prezervative Duracell: …dureaza, dureaza, dureaza

>Prezervative Microsoft: Pana unde vrei sa ajungi azi?

>Prezervative OB: Nu se misca, nu se observa, nu se intampla nimic

>Prezervative UEFA: The Chaaaaampioooooonnnnsss

>Prezervative RED BULL: Iti dau aaaaaaaaripi

>Prezervative Petit suisse: Cand eram mic, mama imi dadea

>Prezervative McDonald’s: Oferta 2×500

>Prezervative Nokia: Connecting people

>Prezervative L’Oreal: Pentru ca merit

>Prezervative Samsung: Everyone is invited

>Prezervative Danone: Nu te opri! Nu te opri!

>Prezervative Carlsberg: Probabil, cel mai bun prezervativ din lume

>Prezervative Ferrero Rocher: As avea pofta de ceva dulce

>Prezervative Dove: cu 1/4 crema hidratanta

>Prezervative Cif: Fara frecareBarbatul ideal: 80-20-42

1.Din acel pahar cu apa trebuie sa iei mici sorbituri nu sa-l dai pe gat dintr-o data.
2. In acel pahar cu apa nu se pune nici gheata, nici felii de lamaie. In plus, eu ti-am spus sa pui putina vodca in paharul cu apa, nu invers…
3. Nu se foloseste Biblia ca suport pentru pahar.
4. Nu poti sa te stergi la gura cu sutana.
5. Poruncile lui Dumnezeu sint 10 nu 12.
6. Iar apostolii sint 12 nu 10.
7. Cind vorbesti despre cruce nu poti sa spui ca e acel T mare de deasupra altarului.
8. Cind vorbesti despre Isus si apostoli, nu poti spune ca e “Fiul si banda lui”.
9. David l-a invins pe Goliat cu o prastie si o piatra, nu poti sa spui ca “i-a zburat curul cu dinamita”…
10. Cind vorbesti despre Iuda, nu poti sa-l numesti “bulangiu”
11. Tatal, Fiul si Sfintul Duh nu sint Batrinul, Juniorul si Stafia…
12. Nu e frumos sa-l numesti pe Papa “Nasul”.
13. Faraonul i-a trimis pe evrei in pribegie, nu in pizda ma-sii.
14. Eva i-a dat lui Adam un mar, nu i-a cedat…
16. Magdalena a fost o pacatoasa nu o curva.
17. Initiativa de a invita publicul sa aplaude a fost buna, dar a fost exagerat sa-l inviti sa danseze Macarena, sa faca trenuletul si sa o inviti pe Sora Daniela sa faca striptease.
18. Apa sfinta se foloseste pentru a binecuvinta, nu pt. a-ti racori ceafa.
19. “Casuta” aia este confesionalul, nu toaleta
20. Pasticul se distribuie crestinilor fara Nutella.
21. Cel de pe cruce era Iisus Cristos si nu Che Guevarra
22. Pacatosii, cind mor, se duc in Infern, nu in aia ma-si

“Exprimarea libera e castigata-n REVOLUTIE,
E dreptul nostru si e garantat de CONSTITUTIE!”

Nu mi se pare normal sa se intample asa ceva!

Larry Flint spunea:
“Notiunea de cenzura este in contradictie cu esenta libertatilor noastre de baza… in primul rand libertatea de expresie care apartine tuturor.
Nu pot sa cred ca in Romania, o tara care ar fi trebuit sa invete din trecut, se mai practica cenzura.”

Din pacate traim in Romania si nu avem ce face… “Comunismul a murit dar spiritul a ramas in tara” si noi suferim din cauza asta…

JOS CENZURA!

P.S: Cei care sunt de acord cu mine sa spuna “DA”

Intr-o seara, in timp ce eu eram la calculator iar el citea ziaru’, m-a intrebat ce parere am eu despre viata dupa moarte. Nu am prea stiut ce sa ii raspund pe moment pentru ca nu eram in tema, dar i-am promis ca o sa ii dau raspunsul printr-un articol pe blog.

Vreau sa imi tin promisiunea!

Moartea este un fenomen care a ridicat multe semne de întrebare tuturor civilizaţiilor. Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au încercat să afle ceea ce se petrece după moarte.

Moartea din punct de vedere stiintific inseamna incetarea tuturor functiilor vitale ( inima nu mai bate si se opreste respiratia).  Dar ce se intampla dupa moarte…

Egiptul Antic

În mitologia egipteana, există viaţă după moarte, dar aceasta este condiţionată doar de reunirea după deces a celor trei elemente esenţiale fiinţei umane. Aceste elemente sunt corpul, ba-ul (sufletul) şi ka-ul (vitalitatea). Conform legendei, zeul berbec Khnum modelează fiecare om înainte de naştere, pe roata lui de olar. El acordă fiecăruia trup, energie vitală (ka) şi suflet (ba). Ba-ul şi ka-ul sunt invizibile în timpul vieţii şi formează cu trupul un tot. După moarte însă, sufletul (ba-ul) îşi ia zborul, având înfăţişarea unei păsări cu cap de om. Vitalitatea (ka-ul) se materializează în două braţe ce se ridică deasupra capului, ca o scufie pe statuia mortului. Corpul, în condiţii normale se descompune. Dacă este lăsat ca acest fenomen să se întâmple, omul nu va mai beneficia de viaţă după moarte, deoarece nu mai deţine cele trei elemente esenţiale ale fiinţei. De aceea, pentru a păstra trupul, egiptenii au dezvoltat tehnica îmbălsămării mumiilor.

Religia budistă

Religia budistă susţine faptul că omul este captiv unui ciclu infinit moarte-renaştere în funcţie de karma acumulată în timpul vieţii. Aşadar, pentru budişti există mai multe vieţi, iar moartea nu este decât o etapă de trecere între ele

Dacii

Conform lui Herodot, părintele istoriei, geto-dacii se credeau nemuritori. Pentru ei moartea nu era decât o cale de a merge la zeul lor suprem Zamolxes. De aceea, moartea unui dac însemna pentru ei un prilej de bucurie, o sărbătoare.

Teoria lui Platon despre moarte

Filosoful grec Platon susţinea, probabil influenţat de orfism, că sufletul deţine imortalitate. Drept pedeapsă pentru nelegiuirea primordială, sufletul este închis în corp ca într-un mormânt. Astfel, existenţa întrupată, ceea ce noi numim viaţă însemna pentru Platon moarte. Moartea era începutul vieţii adevărate, dar această viaţă nu era începută decât după judecarea greşelilor săvârşite înaintea părăsirii corpului. După o perioadă de timp sufletul se reîncarnează

Mitologia românească

In mitologia românească, viaţa omului parcurge trei etape importante: naşterea, nunta şi înmormântarea (moartea). După moarte, sufletul se desparte de trup şi se integrează cosmosului, se uneşte cu natura formând cu aceasta un întreg. Această idee porneşte de la nişte concepţii păgâne străvechi, care probabil îşi au originea în mitologia traco-dacă. Astfel viaţa de după moarte nu este decât o continuare a celei terestre, sufletul omului fiind aproape de spaţiul în care a vieţuit. Cu toate că moartea nu reprezintă un sfârşit al sufletului, al fiinţei, ci o continuare sub alte forme a existenţei acestuia, moartea este văzută ca un eveniment tragic.

Ok! Ati vazut ce credeau altii (sau cred in continuare). Acum parerea mea!

In toate cautarile mele despre viata dupa moarte (pe net si in unele carti) nu am gasit nici un “cult” care sa nu creada ca exista viata dupa moarte, asa ca mi-e imposibil sa spun ca eu nu cred! Cred ca exista viata dupa moarte si cred ca, corpul (scuzati ligamentita) este un fel de casa a sufletului, nu un mormant asa cum credea Platon ci doar o casa! Corpul este cel care ajuta sufletul sa “se exprime”. Dupa moarte sufletul ajunge in fata lui Dumnezeu unde sunt judecate faptele lui pe Pamant. Presupun ca atunci se alege locul unde va merge sufletul; adica in Rai, in Iad sau daca se va intoarce pe Pamant.  Cred ca sufletul se va intoarce pe Pamant doar in cazul in care are “niste treburi nerezolvate”.

Asta cred eu ca se intampla dupa moarte, desi mi-ar placea ca sufletul sa se reincarneze, dar nu intr-un corp de om. Mi-ar placea ca sufletul sa schimbe corpul in care se reincarneaza si sa ajungem sa fim si caini si pisici… toate animalele de pe Pamant, ca sa vedem ca nu doar oamenii sunt importanti si poate sa realizam unde anume am gresit in viata noastra ca oameni.

P.S(1): Sper sa nu imi aud vorbe grele de la anumite persoane “prea religioase”!
P.S(2): Va rog sa comentati articolul! (Indiferent de pareri: pozitive sau negative)

Acidul Picric , cunoscut si sub denumirea de Tri-Nitro-Fenol sau T.N.F. , este un explozibil militar , folosit pentru a declansa explozibili mai putin sensibili cum ar fi TNT . Este un explozibil destul de usor de realizat , daca puteti face rost de materiale . Procedura de preparare este descrisa in multe manuale de liceu si laboratoare de chimie .

Materiale:

1) fenol – 9,5 g

2) acid sulfuric concentrat

3) 12,5 ml acid nitric concentrat

4) 38 ml apa distilata

Echipamente:

1) flacon de 500 ml

2) sursa de caldura ajustabila

3) o mensura de 1000 ml sau alt recipient bun pentru fiert

4) o palnie si hartie de filtru

5) o bagheta de sticla

ETAPE DE LUCRU: Puneti 9,5 g de fenol in flaconul de 500 ml si adaugati cu grija 12,5 ml acid sulfuric concentrat si amestecati mixtura Puneti 400 ml apa de robinet in recipientul de 1000 ml si incalziti pana apa fierbe incet Dupa ce ati incalzit flaconul de 500 ml in apa calda de robinet , puneti-l in apa fierbinte din recipientul de 1000 ml si continuati sa amestecati mixtura de fenol si acid sulfuric pentru cam 30 de minute . Dupa 30 de minute , scoateti flaconul si lasati-o sa se raceasca cam 5 minute Aruncati apa fiarta folosita mai sus , si dupa racirea recipientului puneti in el cuburi de gheata si apa de canal , astfel incat temperatura sa fie 0º C constant . Bagati flaconul in baia de gheata . Adaugati acidul nitric in cantitati mici , amestecand constant . Ar trebui sa aiba loc o reactie viguroasa . Cand mixtura nu mai reactioneaza , scoateti flaconul din baia de gheata Goliti iar recipientul , umpleti-l cu apa de robinet si puneti la fiert . Cand fierbe , introduceti flaconul in apa si lasati-l cam doua ore Adaugati 100 ml de apa distilata in mixtura si raciti flaconul Filtrati cristalele de acid picric format cu ajutorul hartiei de filtru si a palniei . Lichidul ramas … depozitati-l intr-un recipient de sticla acoperit . Il puteti folosi in alte scopuri , fiind foarte coroziv (masini , haine etc) Spalati flaconul cu apa distilata si puneti cristalele de pe hartia de filtru in flacon . Adaugati 300 ml apa si scuturati viguros Refiltrati cristalele in hartie de filtru Depozitati cristalele intr-un recipient de sticla . Depozitat in recipiente de metal , acidul picric reactioneaza formand saruri picrate care pot exploda spontan

Nitrat de Amoniu

Nitratul de amoniu este un explozibil poternic dar insensibil . Este foarte usor de preparat : Turnati acid azotic intr-o eprubeta mare intr-o baie de gheata . Apoi , adaugati amoniac in eprubeta si indepartati-va . Dupa ce reactia se calmeaza , ati obtinut nitratul de amoniu ! Eprubeta trebuie tinuta apoi intr-un loc cald pana cand se va evapora apa si acidul azotic ne neutralizat . Se va forma o pulbere fina care va trebui tinuta intr-un recipient etans .

Termit :Termitul este o chestie nasoala . Iata o cale usoara de preparare a acestuia . Primul pas este sa faceti rost de niste oxid de fier (care este RUGINA) . Iata cum sa “preparati” rugina in cantitati mari si in timp scurt : Faceti rost de un transformator de Curent Continuu , precum cel folosit la walkman , taiati firul langa mufa , separati firele si dezizolati-le. Acum Va trebuie un borcan cu apa in care puneti o lingura de clorura de sodiu (care este SARE) . Acesta face apa buna conducatoare de electricitate . Introduceti ambele fire in apa (presupun ca ati bagat transformatorul in priza…) si lasati-le sa stea asa vreo 5 minute . De la unul din fire vor iesi bule mai mult decat de la celalalt . Acesta este firul POZITIV (+) . Marcati-l . Daca testul nu reuseste cum trebuie , produsul final va fi opusul chimic al ruginei , adica rugina ACIDA , care nu e de folos acum . Legati un cui (mai mare , dar care sa incapa in borcan) de firul POZITIV , iar celalalt fir (dezizolat) lasati-l liber in apa borcanului (fara a atinge cuiul). Lasati-l asa peste noapte . Dimineata curatati rugina de pe cui , si repetati procesul . Fiti generos cu colectia de rugina . Daca tot va chinuiti sa faceti termit , barem sa faceti MULT termit … Dupa ce ati acumulat o cantitate frumusica de rugina in borcan , Preparearea : Puneti rugina umeda pe un servetel de hartie si lasati-l sa se usuce la soare . Ar trebui sa aiba o culoare galben-maroniu (desi am vazut rugina intr-o gama larga de culori …) . Pisati rugina pana ajunge la stadiu de pulbere , si incalziti-o intr-o forma metalica pana la rosu . Amestecati-o cu pulbere de aluminiu PUR , care se poate pili dintr-o bara de aluminiu sau se poate cumpara . Ratia ideala este de 8 grame rugina la 3 grame aluminiu . Si ati obtinut termitul ! Acum dati-i foc … Termitul se aprinde la temperaturi ridicate , nu merge aprins cu bricheta sau chibritul . Pentru a-l aprinde este necesara o banda de magneziu (care este mai greu de facut rost … ) . Este nevoie de caldura degajata de arderea magneziului sa aprinda termitu . Acum puneti o gramajoara de termit pe capota unei masini cam cat o moneda de 100 Lei , peste o banda de magneziu . Aprindeti magneziul si urmariti cum arde prin capota , motor , ax si asfalt ! ATENTIE ! Mixtura ideala de termit poate vaporiza si OTELUL ! NU EXPERIMENTATI ACASA SAU LANGA CONDUCTE DE GAZE . Alternative pentru banda de magneziu :

1. Clorura de Potasiu si Zahar (1/1) . Amestecul se pune deasupra termitului . Pentru a aprinde , puneti o picatura de acid sulfuric penste amestec .

2. Permanganat de Potasiu (25g) + Glicerina (6ml) .

Nitroglicerina

Nitroglicerina este unul dintre cei mai sensibili explozivi , poate chiar cel mai sensibil . Cu toate ca se poate produce in limite de siguranta , este dificil . Multi tineri anarhisti au murit sau au fost grav raniti in timp ce incercau sa faca nitroglicerina . Cand fabricile lui Nobel o faceau , multi lucratori au murit din cauza frecventelor accidente si explozii . Deobicei , imediat cum este realizata , este convertita intr-o substanta mai stabila , cum ar fi dinamita . Un inconstient care ar incerca sa faca nitroglicerina ar urma procedura urmatoare : Materiale : glicerina , apa distilata , sare de bucatarie , bicarbonat de sodiu , acid azotic concentrat , acid sulfuric concentrat . Echipament o pipeta recipient de 100 ml 2 recipiente de 200-300 ml un termometru (in grade Celsius) o galeata de plastic pentru baie de gheata hartie albastra de turnesol (gasiti in laboratoare de chimie) Etape de preparare Puneti 150 ml apa distilata intr-unul din recipientele de 200-300 ml In celalalt recipient de 200-300 ml puneti 150 ml apa distilata si cam o lingura de bicarbonat de sodiu ; amestecati pana bicarbonatul de dizolva . Nu puneti prea mult biarbonat de sodiu in apa , astfel incat sa mai ramana nedizolvat In galeata de plastic puneti gheata cam pana la jumatate si cam 1 litru de apa de robinet (eventual rece…) Puneti recipientul de 100 ml in baia de gheata si turnati 13 ml de acid azotic concentrat . Asigurati-va ca continutul recipientulu inu se va varsa in galeata sau apa din galeata nu va ajunge in recipient . Galeata sa fie destul de mare , pentru a putea adauga gheata . Temperatura sa fie de cel mult 20º Celsius Cand acidul azotic este recit la temeratura de mai sus , adaugati 39 ml acid sulfuric concentrat INCET SI CU GRIJA . Amestecati cele doua aciduri si raciti mixtura la 10º C Cu pipeta , adaugati incet glicerina in amestecul de acizi , cate o picatura odata . Tineti termometrul deasupra locului in care se intalnesc glicerina si acizii NU PERMITERI TEMPERATURII SA CREASCA PESTE 30º ; DACA CRESTE , FUGITI !!!!! Glicerina va inepe sa nitreze si temperatura va creste vertiginos . Adaugati glicerina pana se formeaza un strat subtire deasupra amestecului de acizi . Este cel mai sigur mod de a prepara explozibilul in cantitati mici Amestecati acizii si glicerina primele 10 minute de nitrare , adaugand gheata in galeata pe masura ce se topeste . Deobicei nitroglicerina se va forma deasupra mixturii de acizi si acidul surfuric concentrat va absorbi apa rezultata din reactie Cand reactia s-a terminat si nitroglicerina are o temperatur mult sub 30º C , turnati INCET si cu GRIJA solutia de nitroglicerina si acizi in apa distilata din recipientul din pasul 1 . Nitroglicerina ar trebui sa se aseze pe fundul recipientului , iar solutia de acizi-apa poate fi scursa afara si aruncata . Scurgeti cat mai multa apa-acid fara a deranja nitroglicerina Luati nitroglicerina cu grija si cu o pipeta si puneti-o in recipientul din pasul 2 . Bicarbonatul de sodiu va elimina mare parte din acid ceea ce va rezulta intr-o nitroglicerina mai stabila , deci mai putin predispusa sa explodeze fara nici un motiv (se poate intampla) . Testati nitroglicerina cu hartia de turnesol pana cand hartia ramane albastra . Repetati acest pas daca e necesar Cand nitroglicerina este cat mai pura posibil , depozitati intr-un recipient curat intr-un loc sigur . Cel mai bun loc pentru pastrarea nitroglicerinei este departe de orice vietate , departe de orice lucru de valoare . Nitroglicerina poate exploda spontan , fara vre-un motiv aparent , chiar si depozitata intr-un loc rece si sigur .

Fulminat de Mercur

Fulminatul de mercur este probabil cel mai vechi declansator de explozibili cunoscut . Deoarece explodeaza la soc si / sau caldura , este de mare folos teroristilor . Cineva care vrea sa prepare fulminat de mercur va folosi probabil procedura de mai jos :

Materiale mercur – 5 g apa distilata alcool etilic – 30 ml acid azotic concentrat – 35 ml

Echipament: bagheta de sticla palnie si hartie de filtru sursa de caldura ajustabila hartie albastra de turnesol 2 recipient3 100 ml pt fierbere Alcoolul trebuie sa fie cel putin 95% etilic pentru a prepara fulminatul de mercur . Alcoolul metilic nu duce la formarea fulminatului . Termometrele cu mercur devin raritati , din pacate . Pot fi mai greu de gasit in majoritatea magazinelor . Mercurul este o substanta periculoasa si trebuie pastrata in termometre pana la momentul folosirii . Emana vapori de mercur care cauzeaza vatamari cerebrale daca e inhalat . Din aceasta cauza , o idee buna este de a nu varsa mercurul si intotdeauna sa-l folositi in spatii deschise (exterior) . De asemenea , purtati manusi de plastic cand il folositi , evitati contactul cu pielea sau rani deschise . Pasi Intr-unul din recipiente amestecati 5 g mercur si 35 ml de acid azotic concentrat folosind bagheta de sticla Incalziti treptat pana cand mercurul se dizolva – mixtura fierbe si are o culoare verde Puneti 30 ml alcool etilic in al doilea recipient ; INCET si cu GRIJA turnati continutul primului recipient . Ar trebui sa apara vapori rosii sau maro . Vaporii sunt TOXICI si INFLAMABILI Dupa 30-40 minute vaporii ar trebui sa ia culoarea alba , indicand ca reactia se apropie de final . Dupa alte 10 minute , adaugati 30 ml apa distilata in solutie Strecurati cu grijacristalele de fulminat din solutia lichida . Pastrati solutia intr-o sticluta etansa – est coroziva (folositi-va imagintia) Spalati cristalele de cateva ori in apa distilata pentru a indeparta cat mai mult acid . Testati cristalele cu hartia de turnesol . Repetati spalarea pana cand hartia ramane albastra la atingerea cu cristalele Uscati cristalele la soare si depozitati-le intr-un loc sigur , departe de materiale inflamabile sau explizive .

Napalm

Hehehe … cred ca va asteptati la o “reteta” mai complicata . Probabil credeati ca Napalmul este produs in secret de Armata . Neaaah … napalmul este FOARTE simplu de produs : Ingrediente : o parte benzina , o parte sapun (detergentul nu e bun) . Cantitatea trebuie masurata la volum , nu la greutate . Ceea ce trebuie sa faceti este sa puneti benzina intr-un recipient de metal sau sticla . Apoi , intr-o galeata de metal puneti apa la fiert (sau pentru cantitati mai mari umpleti cada cu apa cat mai fierbinte – va tine mai mult temperatura ridicata) . Introduceti recipientul cu benzina in apa fierbinte si lasati sa se incalzeasca . Apoi adaugati sapunul (taiat cubulete) , si amestecati pana cand se topeste . Produsul final trebuie sa aiba consistenta unei gelatine fluide . Acum folositi dupa cum este cazul … posibilitatile sunt aproapeinfinite , depinde de imaginatie

Nitrat de Potasiu

Nitratul de potasiu este folosit printre altele la obtinerea fitilelor . Iata cum se realizeaza :

Materiale 10 litri apa de robinet 4 litri alcool de orice tip jumatate de cana de aschii de lemn 14 kg de ingrasamant sau pamant care sa contina azot

Echipament 2 bucati de carpa tesuta strans , putin mai mari decat circumferinta fundului galetii o farfurie intinsa sau tigaie cel putin la fel de mare in diametru precum galeata o galeata sau ceva de genu’ asta cu un volum de 20-25 litri un cui sau ceva ascutit pentru gaurirea galetii recipient intins , rezistent la caldura sursa de caldura hartie si scotch Procedura gauriti pe dinauntru fundul galetii astfel incat metalul sa se rasfranga inspre exteriorul galetii puneti o bucata de carpa peste gaurile de pe fund puneti aschiile de lemn peste materialul textil . Imprastiati-l astfel incat sa acopere in intregime carpele si sa aiba cam aceeasi grosime puneti a doua bucata de carpa peste aschii puneti galeata peste recipientul intins , astfel incat gaurile de pe fund sa nu fie blocate (gasiti voi un mijloc…) puneti pamantul (ingrasamantul) in galeata fierbeti apa si turnati-o peste pamant (ingrasamant) foarte incet . NU turnati toata apa odata , asta va duce la infundarea “filtrului” de pe fund lasati apa sa se scurga prin gaurile de pe fund in recipient raciti apa din recipient cam o ora scurgeti apa rezultata intr-un alt recipient , aruncand mizeriile de pe fund fierbeti apa cel putin 2 ore . se vor forma mici cristale de sare .Pescuiti-le cu o lingurita pe masura ce se formeaza si aruncati-le cand lichidul ajunge cam la 1/2 din volumul initial , lasati sa se decanteze (nu pe foc!!) dupa o juma’ de ora , adaugati un volum egal de alcool ; cand amestecul va fi strecurat prin hartie de filtru , vor apare mici cristale albe . Acesta este nitratul de potasiu . Purificare: – redizolvati cristalele intr-o cantitate mica de apa care fierbe – scoateti cristalele care vor apare – turnati prin hartie de filtru si lasasi sa se usuce astea nu is prea puternice dar merg si is fffff simplu de facut

Explozibil sensibil

Acest tip de explozibil detoneaza la atingere sau frictiune , deci MARE ATENTIE la prepararea lui . O zgaltaitura sau frecarea duce la o explozie … ati fost avertizati .

- Amestecati cristale de tinctura de iod cu solutie de amoniac pana cand cristalele de tinctura nu se vor mai dizolva . Aruncati excesul de solutie de amoniac si si uscati cristalele pe un servetel de hartie .

- Acum aveti grija , deoarece aceste cristale sunt sensibile la atingere . Infasurati CU GRIJA cateva cristale in hartie si aruncati-le pe strada … galagios , nu ? . Puneti si putin plumb in hartie si astfel puteti arunca mai departe . HAVE PHUN .

Scrisoare-Bomba

Mai intai trebuie sa preparati o versiune mai “blanda” a termitului Folosit  reteta , dar folositi pilitura de fier in locul ruginei .

- Amestecati pilitura de fier ci pilitura de aluminiu intr-o ratie de 3/1 . Acest amestec va arde violent intr-un spatiu inchis (cum ar fi un plic) . Acesta ne duce la urmatorul ingredient …

- Mergeti la Posta si cumpatati un plic izolat (imbracat) . Stiti voi , tipul cu doua straturi . Separati straturile si puneti termitul “bland” in sectia principala , unde ar trebui sa fie scrisoarea . Apoi puneti pudra de magneziu in sectiunea exterioara . Bomba e gata !

- Acum fitilul …aici e spilul , si e cam greu de explicat . Fitilul este acel explozibil sensibil de mai sus . Va trebui sa-l infasurati sub forma de tigara , si puneti-l deasupra stratului de magneziu , Atunci cand va fi rupt sau atins , va aprinde magneziul . Acesta va aprinde la randul lui termitul , care , daca nu explodeaza , cel putin va cauza arsuri grave dusmanului .

Bomba-Vopsea

Pentru aceasta bomba va trebuie doar o cutie de metal cu capac (de genul celor de vopsea) , o vopsea de culoare stridenta (verde , roz , galben) , si o cantitate de carbid . Turnati vopseaua dizolvata in APA in cutia metalica , puneti niste carbid inauntru , indesati capacul bine , si fugiti ! Depinde de ratia vopsea-carbid , dimensiunea cutiei si cat de plina este . Daca sunteti intr-adevar suparati pe cineva , puneti cutia in prag , sunati la usa si fugiti ! Vopseaua va zbura peste tot , HAHAHA .

Fumigena

Iata reteta pentru o fumigena super !

4 parti zahar

6 parti nitrat de potasiu

Incalziti acest amestec la o flacara MICA pana se topeste , amestecand bine . Turnati intr-o forma (orice forma) si , inainte de a se solidifica , bagati cateva bete de chibrit , pe care le folositi drept fitil . Jumatate de kilogram din chestia aceasta umple o suprafata de 5-6 blocuri cu fum gros , alb !

Bomba-Disketa

Ingrediente :

- o disketa 3.5″

- un cutit – chibrituri

- oja transparenta

Desfaceti cu grija disketa , sa nu se fisureze . Scoateti izolatia de bumbac din interior . Curatati niste fosfor de pe chibrituri intr-un recipient . Acoperiti cu oja incolora suprafata disketei (cea care vine in contact cu capul de citire) . Nu lasati oja sa se usuce , ci pudrati suprafata cu praful de fosfor . ACUM lasati oja sa se usuce . Reansamblati cu grija disketa , lipind-o cu superglue , oja transparenta sau alt lipici incolor . Cand disketa este in drive , capul va incerca sa citreasca , fapt care cauzeaza un mic inceniu , dar indeajuns de puternic sa topeasca capul de citire si sa ruineze unitatea de disketa , whoahahaha !!!

Becul-bomba

O reactie automata atunci cand intri intr-o camera intunecata este sa aprinzi lumina . O reactie fatala , daca un bec-bomba a fost asezat in dulia de deasupra usii . Un bec-bomba este surprinzator de usor de construit , deoarece contine deja declansatorul electric : fitilul de wolfram . Iata cum se procedeaza :

- se perforeaza cu grija para de sticla , astfel incat sa nu se crape sau sa se sparga .

- prin acea gaura se umple becul cu material explozibil , cum ar fi praful de pusca sau benzina .

- astupati gaura cu banda adeziva .

- puneti intrerupatorul pe pozitia “inchis” si insurubati becul la loc . Atentie , acest dispoztiv poate fi fatal . Nu-l folositi daca vreti sa faceti “o gluma” …

Cocktail-Molotov

Contrar a ceea ce credeati pana acum , cocktailul Molotov nu este pur si simplu o sticla cu benzina si o carpa aprinsa idesata in gura (gura sticlei , nu a voastra) … Cocktailul Molotov este format din o parte benzina si o parte ulei de motor (care face ca benzina aprinsa sa se “lipeasca” pe locurile unde a fost improscata de spargerea sticlei) . Atstfel benzina arde mai mult pe suprafete verticale

Easy Bomb

Aceasta bomba este cel mai usor de realizat si are un efect destul de puternic :1/2 baton de dinamita ! Iata cum se realizeaza :

- faceti rost de un recipient de sticla

- turnati cateva picaturi de benzina

- rasuciti recipientul astfel incat benzina sa imbrace suprafata interioara

- lasati sa se evapore benzina

- adaugati cateva cristale de permanganat de potasiu (il gasiti la magazinele cu pesti de acvariu) Detonarea are loc la impactul sticlei cu un obiect solid . NU FITI PRIN PREAJMA EXPLOZIEI , ESTE FOARTE PUTERNICA !!!.

Zeita Verde

Ingrediente :

- Zinc

- Sulf

Amestecati zincul cu sulful (ratie 1 la 1) pana ajung foarte omogene , si au o culoare verzuie . Cea mai buna metoda este sa punetzi zincul si sulful intr-un borcan si sa-l agitati 60 de secunde . Penru a aprinde folositi un fitil sau aruncati un chibrit aprins peste amestec . ATENTIE , rezulta o ardere foarte violenta , nu stati pe aproape . Se mai poate intampla ca amestecul sa se aprinda cu oarecare intarziere dupa aruncarea chibritului aprins , asa ca nu va apropiati ! (nu ii cine hstie ce dar daca ii in proportzi mari mere tare )

Bomba-Liceu

Se numeste asa pt ca a fost folosita pt prima data intr-un liceu din SUA , unde a ranit serios o eleva .

Etape :

1. Turnati intr-o sticla lichid de frana , cam pana la jumatate

2. Turnati clor in sticla

3. FUGITI Reactia este destul de violenta… (tr sa ai o sticla de bere sau ceva de 1L o umblpetzi cam 60% cu lichid de frana si peste punetzi 30% clor infuntatzi cu ceva sticla si fugitzi merge sigurrrrrrrrrrrrrrrrr ! :rotlf: )

Chiar daca ar exista o masina a timpului calatoria in timp ar fi ceva absurd! Ganditi-va si voi daca un domn X pleaca in trecut… asta ar insemna sa inceteze sa existe in prezent si sa apara 2 domni X intr-un “anumit moment” in trecut… apoi vine vremea cand un domn X ar calatori din nou in trecut (istoria se repeta), atunci cei doi domni X ar disparea si ar aparea inca o data intr-un “anumit moment” in trecut! Asta ar insemna ca istoria sa se repete la infinit si la un moment dat Pamantul sa fie plin de domni X. IMPOSIBIL!!!

Ok! Poate ca acum va ganditi ca acel domn X(1) care a calatorit in trecut ar putea sa il impiedice pe domnul X(2) sa mai calatoreasca inca o data in trecut iar istoria sa nu se mai repete… Eu cred ca daca cei doi domni X s-ar intalni, impactul asupra psihicului ar fi prea mare iar unul dintre cei doi domni X ar putea suferii diferite afectiuni(domnul X(1) ar inebuni deoarece toate imaginile pe care le vede domnu X(2) ar intra in memoria domnului X(1) sub forma de amintiri), sau ar putea muri! Deci daca un domn X ar muri, atunci ar muri si celalalt domn X deoarece sunt una si aceeasi persoana!

Am vorbit despre calatoria in trecut… trecem la calatoria in viitor! Aceasta teorie este mult mai simplu de infirmat!

Daca un domn X ar pleca in viitor, atunci el ar inceta sa existe in prezent! Daca cineva nu mai exista in prezent… CUM ar putea sa existe in viitor? IMPOSIBIL!!!

Din punctul meu de vedere singura masina a timpului care a existat, exista si va exista este mintea umana! Amintirile noastre sunt calatoria pe care o facem in trecut, iar imaginatia este cea care ne poate arata viitorul!

A fost odata ca-n povesti

A fost la o adica

Din rude mari imparatesti

O prea misto gagica

Si era una la babaci

Si mandra haimanaua

Avea un cur si niste craci

De te-apuca damblaua

Se f*te azi,se f*te maine

Se f*te-o saptamana

Stateau la coada vagabonti

La rand ca la smantana

Satula ea intr-un tarziu

De p*la golanesca

Ii dete toti pe usa afara

Si merse la fereastra

Lucefarul statea pe cer

Intr-un manunchi de stele

Ea la el ochii belea

Si se zgaia la ele

De-atata dor nealinat

S-a puricat la piele

Si-ntr-un tarziu n-a mai rabdat

Si-a inceput sa zbiere

Coboara-n jos luceafar bland

Coboara de ma fura

Sa stau la pieptul tau plapand

Sa stau infipta-n p*la

Si cobori sarac baiat

Si cobori saracul

Dadu cu curul de pamant

De gauri asfaltul

Iubita mea cu ochi de lut

Si alba ca tingirea

Eu pentru tine am cazut

Si-mi blestem fericirea

Iar daca tu nu vrei sa vii

Cu mine printre astri

Ma pis pe ochii tai zglobii

Si-n ochii tai albastri

Luceafar bland,vedea-te-as mort

si putrezit in soare

Nu pot ca esti nemuritor

Iar eu sunt muritoare

Luceafaru-ncepu sa planga

De-si infundase nasul

Si ce tupeu de ordinar

Se duse-ntai la tat`su

De-mi dai al nemuririi dar

Si de ma lasi de-acasa

Iti dau o sticla de Cotnar

Si-o oca de spirtoasa

De nu ma lasi am sa ma jur

Sa cazi rapus de boala

Si n-ai sa bei f*tute-n cur

Nici apa minerala

Taica-su il privi atent

Si-i spuse de indata

Caci vezi, in el s-au desteptat

Instinctele de tata

-Copile,vad ca esti bolnav

Si ai mancarimi la c*aie

Dar fata e cu un arab

O f*te de o-ndoaie

Porni luceafaru-napoi

Pe drumu-i singuratec

Si o gasi pe fata-n pat

Cu un mosneag astmatic

Ea il vazu pe-un ochi de geam

Si-i spuse cu suspine:

-Gingasule hipopotam,

Coboara pan`la mine

El o privi semet si dur

Ca un fachir pe ace:

-Pleaca de-aici f*tute-n cur

Si lasa-ma in pace!

Credeai c-ai sa ma amagesti

Chemandu-ma pe seara?

Belime-ai p*la sa-mi belesti

De c*rva ordinara

Degeaba ma mai chemi acum

sa vin sa rupem patul

Caci eu pe curul tau as vrea

Sa joc pocker in patru

Iar sanii tai da altadata

Ce-mi provocau emotii

Atarna acum asa de jos

de-au inundat chilotii

Traind in cercul vostru stramt

Faceti copii o droaie

Dar eu va iert caci sunt un sfant

Si-n fond…ma doare-n c*aie…

Iata vine-un Jeep pe strada, cu un girofar pe el,
Baiazid statea in dreapta si rosti catre sofer:
“Sper ca Mircea sa ajunga, sa nu-ntarzie din nou.
Ia vezi daca-a tras masina, langa gura de metrou..”.
“-N-a venit Maria Ta, zise el privind in jur…”
“-Si mi-a zis ca fix la 12 ne vedem langa Carrefour”.
Asteptand vreo 5 minute , isi pierdu orice rabdare,
Si trimite bodiguarzii sa se uite prin parcare
La un semn (curba la dreapta), se opreste un X5.
Si din el coboara Mircea, in bermude si opinci.
Printre turci porni agale, si privindu-i cu nesat,
Le-arata un “Sony Vaio”, care-l tine la subrat.
Agitat , la el in Jeep, si-mbracat tot in civil,
Baiazid nu mai rezista si il suna pe mobil:
“-Tu esti Mircea?”….
“-Da-mparate, am uitat sa iti dau bip,
Dar am stat mult la Rovine , era coada la Agip.
Nici n-am nimerit din prima, ca nu vin aici prea des,
Si-am luat-o si pe centura, indrumat de GPS.
Acum am parcat masina. Unde esti?, ca vin la tine…”
“-Sunt la mine in masina si te vad, te-ndrepti spre mine”.
Si de-ndata ajunse Mircea si urca la turc in jeep.
Si-ncepu sa ii explice ca nu vrea, cu nici un chip
Sa isi stranga intreaga oaste la Rovine in campii,
Si sa lupte pan’ la moarte cu ai turcului spahii.
“-Baiazide, sti ca-i criza, si-acum viata-i foarte grea,
Ma gandeam ca sa ne batem,… dar la “Heroes” in retea.
Sau in loc sa cuceresti, cu armate-al meu popor,
Nu ai vrea , daca ai wireless , sa jucam “conQUIZtador”?
“-Cum cand turcii-mi sunt in vama , si-am venit din Istambul,
Tu nu vrei ca sa ne batem, ca nu ti se pare “cool”?
Eu nu-s disperat ca tine sa stau nopti intregi pe net,
Eu traiesc in realitate, si nu e nici un secret
Ca am fost in multe lupte : Varna  , Ialta sau Oituz…”
“-Pai eu sunt online tot timpul, nu puteai sa dai un “buzz”??”
“-Mircea!!! Vin c-o intreaga oaste , iar tu faci misto de noi..,
Maine sunt aici cu turcii si-ti declar de-acum razboi”.
“-Cum vrei tu marite rege, eu speram sa ma-ntelegi,
Caci de-ajungem la cutite, voi nu mai plecati intregi.
N-as vrea sa pun pe “YouTube”, cu-ai tai morti, videoclipuri,
Nici ca Dunarea sa-nnece spumegand a tale jeep-uri.
Dar, de asta ti-e dorinta, maine ne vedem la lupta,
Si-ti promit ca pleci d-aici cel putin c-o mana rupta.
“Si zicand acestea Mircea, il lasa pe Baiazid.
Si trantindu-i portiera el pleca la pas grabit.
Cand ajunse la masina, gasi-n geam , pe-un bilet scris:
“Scuze.V-am blocat o roata, c-ati parcat pe “interzis”…”
Si da Mircea multe mailuri, sms-uri, mii de “bip”-uri,
Ca sa-si stranga toti ostenii si sa ii indese-n “Jeep”-uri.
Demarand in mare tromba, se-ndreptara spre Rovine,
Dar aici gasira turcii, toti cu pantalonii-n vine.
Toti vaitandu-se de moarte, ghemuiti prin iarba scurta
Rezemati de cate-un ciot, si tinandu-se de burta.
“-Baiazid , hai sa ne batem…!! , Unde esti, de ce nu vii?”
“-Mi-am scos in oras ostenii, si i-am dus la KFC.
Si-am mancat cu poft-aseara, tot ce ni s-a pus pe masa…”
Raspunse-ncordat sultanul dintro tufa mai retrasa.
-N-am stiut ca la “fast-foud”-uri nu e bine sa mananci,
Mai ales in Romania , fiindca risti sa pleci pe “branci”…
Nu mai vreau ca sa ne batem, iarta-ma a fost o farsa.
Da-ne niste “triferment” si-o sa facem cale-ntoarsa”…
Si asa a scapat Mircea de o lupta la Rovine.
Deci se vede pan-la urma ca “fast-food”-ul face bine.
Asta-i tot…Dar fiti voi siguri ca Istoria o sa zica:
“Turcii l-au vazut de Mircea si-au facut pe ei de frica”…

Am intrat in sala si am fost invitat sa iau de pe o banca o foaie care avea pe ea 2 imagini. In prima imagine erau doi tineri intr-o padure, seara, iar el o tinea pe ea in brate. In a doua imagine erau doi batrani intr-un hamac iar el o pupa pe ea. Am descris imaginile.. le-am comparat si am speculat pe ele. Am fost repartizat la C1. (Repartizarea se facea pe 3 nivele B1, B2 si C1, cei de la C1 fii cei mai avansati. B1 pleca acasa iar celelalte doua mergeau mai departe la proba a 2a).

Pentru proba a 2a am vizionat cateva fragmente dintr-un film (Bang Bang You’re Dead) dupa care am fost impartiti pe grupe si fiecare am jucat un rol din film. Dupa 20 de minute de dezbateri ni s-a multumit si am fost rugati sa poftim afara iar apoi acasa, urmand ca in cursul zilei urmatoare sa primim rezultatele.
Am primit si rezultatele… Din 100 de puncte eu am obtinut 95… Destul de bine avand in vedere ca anul trecut am fost la B2 (categorie inferioara). Sunt foarte multumit avand in vedere ca am luat cu 1 punct mai mult decat Englezu’ (baiat venit din Anglia) . Cred ca imi fac un obicei din a-i intrece pe cei veniti din tari vorbitoare de limba engleza mai ales ca in clasa a 8a am vorbit mai bine decat o fata venita de prin Canada.. cred .

Oricum…. Felicitari tuturor participantilor!!! In special celor de la DETA!!!

Cu dedicatie pentru Şefa mea!

Nu prea stiu ce sa scriu… Sunt abia la inceput si folosesc excesiv “…”. Trebuie insa sa va spun ca astept de la voi provocari care sa imi puna creierul in miscare. Absolut orice! Discutam orice ce tema vreti voi…

Va astept! Mai vorbim! Ciusss!